Şeful ISU Crişana, colonelul Sorin Caba: "Nu vom fi niciodată suficient de pregătiţi"

De la finalul anului trecut, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Crişana", al judeţului Bihor, îl are la comandă pe colonelul Sorin Caba, până atunci adjunctul fostului inspector şef, generalul Ioan Baş. "N-a fost un pas premeditat", spune Caba, afirmând că nu se aştepta ca la doar 43 de ani să obţină această funcţie, întâi prin împuternicire, iar de la 1 iunie 2017 ca urmare a câştigării concursului.

Militar de carieră, absolvent al Institutului de Radiolocaţie din Braşov, Caba s-a transferat la ISU cu un deceniu în urmă, când şi-a dat seama că unităţile militare din Oradea erau pe cale de dispariţie. "M-am înscris la concurs ca orice civil. Această meserie n-o cunoşteam deloc, am pornit de la zero", explică ofiţerul, care acum are planuri mari: vrea să construiască un dispecerat în care pompierii şi medicii să lucreze împreună cu poliţiştii şi jandarmii, precum şi primul centru modern din ţară pentru pregătirea pompierilor. 

Dispecerat integrat şi centru de pregătire

- Aţi preluat şefia ISU la finalul anului trecut, iar recent aţi câştigat concursul pentru funcţia de inspector şef. De ce v-aţi dorit-o?

- Nu pot să spun că mi-am dorit-o. Am fost prim-adjunct din 2011, dar nu a fost premeditat acest pas. Plecarea domnului general Ioan Baş în pensie a fost o surpriză pentru mine. Prin pensionarea multor colegi, cei tineri au trebuit să preia frâiele.

- V-aţi propus planuri ambiţioase, între altele realizarea unui dispecerat integrat. Ce înseamnă asta? Cum va funcţiona şi la ce va ajuta?

- Reprezintă varianta optimă în gestionarea eficientă, din primul moment, a unor situaţii de urgenţă de amploare. Va aduce în acelaşi loc Poliţia, Jandarmeria, Poliţia de Frontieră, alături de noi, care ne-am asumat rolul de gazdă, şi reprezentanţii Unităţii de Primiri Urgenţe, şi pe cei ai Ambulanţei.

- Cât va costa investiţia şi care sunt resursele financiare?

- Am estimat undeva la 500.000 euro, iar proiectul ar urma să fie susţinut de Consiliul Judeţean, care trebuie să identifice sursa de finanţare.

- Aţi mai spus că vă doriţi şi un centru de pregătire a pompierilor. Unde va fi făcut, cine îl va deservi şi cine se va pregăti aici?

- Pe amplasamentul centrului de pregătire SMURD din Sântion, în strânsă relaţionare cu doctorul Hadrian Borcea, s-a depus deja un proiect european. Aşteptăm zilele acestea un răspuns, iar dacă proiectul va fi aprobat, vom realiza o extensie a centrului în maximum doi ani. Ne dorim facilităţi de cazare şi tehnice, aşa-zise chesoane, în care vom realiza studiul focului. Va fi primul centru modern la nivel naţional, cu siguranţă va fi căutat de colegi din toată ţara, va fi bătaie pe aceste cursuri.

Intervenţii la timp

- An de an, numărul intervenţiilor ISU Crişana şi SMURD creşte. De ce?

- Sunt mai multe variabile. O certitudine este că serviciul de prim ajutor calificat s-a consolidat şi este apreciat. Când ai o problemă, e normal să apelezi 112. Alte situaţii de urgenţă sunt determinate de condiţiile meteorologice, de pildă într-un an secetos avem multe incendii de vegetaţie. Pe de altă parte, deşi am crede că dezvoltarea societăţii creşte şi la fel şi conştientizarea cetăţenilor privind riscurile de incendiu, logic ar fi ca numărul de incendii să scadă, dar nu se întâmplă aşa.

- Care sunt timpii de intervenţie pentru misiunile pompierilor? Dar ale SMURD? Sunt satisfăcătoare?

- Există limite în care trebuie să intervenim, în funcţie de diverşi parametri, precum tipul intervenţiei sau distanţa faţă de bază. În 2016, timpul mediu de răspuns al echipajelor de stingere a fost de 12 minute. La SMURD, echipajele de prim ajutor calificat s-au încadrat în timpul prevăzut de lege în 85% din intervenţiile în mediul urban şi în 50% din cele în mediul rural, iar echipajele de terapie intensivă mobilă în 88% din intervenţiile în urban şi în 50% din rural. Noi analizăm permanent aceşti timpi, majoritatea echipajelor se încadrează. Desigur, depinde şi de căile de acces. Sunt situaţii în care colegii trebuie s-o ia pe jos...

Pompierii nu fac regulile, doar le aplică

-  Pe 30 iunie expiră termenul până la care firmele şi instituţiile trebuie să obţină autorizaţii de securitate la incendiu. Câte s-au conformat? Ce riscă celelalte?

- Recent, termenul a fost prelungit până pe 30 septembrie. În acest an, am înregistrat 139 de cereri de avize de securitate la incendiu şi 122 cereri de autorizaţii, din care unele încă în lucru. De asemenea, am avut 322 solicitări de asistenţă tehnică de specialitate, pentru că legislaţia este stufoasă, mulţi nu ştiu ce au de făcut. Neconformarea înseamnă amenzi.

- Nu credeţi că după incendiul de la Colectiv s-au înăsprit prea tare reglementările?

- Unii cetăţeni trăiesc cu impresia că pompierii fac regulile, dar e greşit, ele sunt prevăzute de legislaţia civilă, noi doar le aplicăm. Totodată, este greşit perceput mesajul că toate obiectivele au aceste obligaţii. Legislaţia prevede clar cine are obligaţia şi cine nu.

- Este funcţională reţeaua de hidranţi a oraşului?

- Da. Oraşul are o reţea foarte vastă de hidranţi, monitorizată permanent de Compania de Apă şi verificată periodic de noi.

Blocurile au autorizaţii, şcolile nu!

- În Bihor erau sute de unităţi de învăţământ fără autorizaţie de securitate la incendiu. Mai sunt? Câtă siguranţă prezintă ele?

- Avem 127 de clădiri ale unor unităţi de învăţământ care nu sunt autorizate. Săptămânal se raportează Prefecturii, lunar la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, în încercarea de a determina schimbări. Pentru multe clădiri, intrarea în legalitate presupune investiţii reduse, precum instalaţii de semnalizare pentru evacuare. Dar trebuie să înţelegem că riscul de incendiu este doar o piesă din siguranţa clădirilor. Gândiţi-vă că multe şcoli au probleme din punct de vedere sanitar.

- În Oradea se construiesc tot mai multe blocuri mari. Respectă dezvoltatorii normele de Prevenire şi Stingere a Incendiilor?

- În faza de proiectare, orice dezvoltator e obligat să ne ceară o avizare, ceea ce presupune o verificare a documentelor, şi doar după ce primeşte avizul, se ridică blocul. Noi verificăm şi pe parcursul lucrărilor, iar când obiectivul este finalizat, înainte de recepţie, se solicită autorizaţia. Nu ştiu ca în Oradea să se fi început lucrări la vreun bloc fără respectarea acestor proceduri.

- Ce riscuri există ca în Oradea să se întâmple o tragedie precum cea recentă din Londra, unde a ars un bloc întreg, fiind înregistraţi zeci de morţi şi peste 100 de răniţi?

- Acolo au fost şi probleme de acces pentru pompieri, dar cu siguranţă incendiul a fost favorizat de modalitatea în care blocul a fost renovat. Anveloparea unei clădiri de locuit presupune din punct de vedere legal o singură variantă: materiale care nu permit propagarea incendiilor. Aşadar, riscul există dacă se încalcă legea.

"Noi trebuie să lămurim şi reguli simple"

- Recent, într-un exerciţiu naţional, au fost testate sistemele de alarmare din Bihor. Care au fost concluziile?

- Majoritatea sistemelor de alertare sunt funcţionale, dar au fost montate înainte de 1989, iar de atunci localităţile s-au dezvoltat, aşa că nu mai acoperă integral din punct de vedere al audibilităţii. Acest sistem trebuie îmbunătăţit.

- Cum? În afara reţelei de sirene mai aveţi şi alte mijloace de alarmare?

- Sirenele existente au şi mesaje vocale, pentru că semnalele, dacă lumea nu le cunoaşte, sunt doar zgomot. La nivel naţional se vorbeşte de introducerea unor noi mijloace; o variantă ar fi SMS-urile.

- Credeţi că oamenii ştiu ce au de făcut în caz de necesitate?

- Cred că totdeauna vom avea de învăţat şi nu vom fi niciodată suficient de pregătiţi. Japonezii sunt cei mai pregătiţi din lume şi întotdeauna au victime. Dar e adevărat, noi trebuie să lămurim şi reguli simple.

- Cum e implicată populaţia în exerciţiile ISU? În Occident, de pildă, încă de la grădiniţă copiii sunt învăţaţi să folosească ordonat căile de evacuare, să nu se panicheze, să se ajute etc...

- Facem periodic exerciţii ce presupun implicarea angajaţilor din anumite obiective sau a elevilor, în cazul unităţilor de învăţământ.

Fără concurenţă

- Care este situaţia dotărilor ISU în momentul de faţă? Recent am aflat că parcul auto al SMURD este învechit şi menţinerea lui în stare de funcţionare costă mult...

- Avem un parc mare, cu maşini şi de 10 ani, şi de 15 sau 25 de ani, care inevitabil produc probleme, dar avem specialişti care fac un efort sistematic pentru a le ţine operaţionale. Paşi s-au făcut, mulţi şi importanţi, în anii anteriori. Detaşamentul 1, în proporţie de 90%, are tehnică nouă şi în stare foarte bună. Eu am speranţe de înnoire şi în perioada următoare.

- Apropo de SMURD, cum se manifestă în Bihor concurenţa cu Serviciul de Ambulanţă? Există situaţii când la un singur caz intervin ambele servicii publice?

- Dispeceratul este comun, tocmai pentru a gestiona unitar situaţiile medicale. Nu există o concurenţă, nu merg la întrecere două ambulanţe. Fiecare solicitare e analizată de un medic, care hotărâşte cine intervine.

- La nivelul comunelor s-au înfiinţat structuri de pompieri voluntari pe lângă primării. Cât de pregătiţi sunt aceştia?

- Cu zeci de ani în urmă, exista la nivelul comunităţilor locale un spirit de voluntariat în ajutarea semenilor, stins din cauza regimului care te obliga să fii voluntar. Astăzi, conceptul de voluntariat trebuie regândit. Trebuie să ne creştem copiii conştienţi că pot face ceva pentru semenii lor. Simpla nominalizare a unor oameni în servicii voluntare nu e suficientă, trebuie să fie şi dedicaţi. Există servicii voluntare în fiecare UAT, există voluntari, noi avem obligaţia de a-i coordona şi pregăti, ceea ce şi facem, dar acest serviciu mai are mult de progresat ca să ajungă folositor.

- În faţa sediului ISU "Crişana" există o statuie considerată de mulţi nereuşită. Dvs. cum vi se pare?

- Statuia a fost construită în 1996 şi eu o văd ca un lucru bun, pentru că e dedicată pompierilor, militari sau civili, care şi-au pus viaţa în slujba cetăţenilor. Noi, românii, nu cred că avem suficiente monumente pentru câţi oameni valoroşi avem.