Şeful Direcţiei Tehnice: "Cetăţenii sunt obligaţi să colecteze reciclabilele!"

Aproape două decenii, Mircea Ghitea a lucrat ca inspector de mediu, prima oară la Agenţia pentru Protecţia Mediului, apoi la Garda de Mediu, instituţie pe care a condus-o chiar de la înfiinţare.

În 2007 a devenit prefect, iar doi ani mai târziu şeful Direcţiei Tehnice din Primăria Oradea, structura municipalităţii cu cel mai vast sector de activitate, care coordonează lucrări la drumuri, spaţii verzi, şi care - totodată - gestionează şi problemele de mediu, de transport local ori cele generate de câinii găsiţi pe străzi, fără stăpân.

Prefectura nu-i ca Primăria

- Aveţi experienţă în mai multe instituţii. Unde v-a plăcut cel mai mult?

- Mi-a plăcut şi la Agenţia de Mediu, şi la Garda de Mediu, unde m-am ocupat de inspecţie, şi m-aş întoarce oricând cu plăcere la Agenţie. Uşor n-a fost nicăieri, pentru că niciodată n-am tratat serviciul ca pe un hobby. Cel mai greu e, totuşi, la Primărie, din cauza multitudinii de activităţi. Cu domnul primar am un element comun, Prefectura, şi am fost de acord că volumul de muncă de acolo e abia 10% faţă de cel de la Direcţia Tehnică.

- Dacă acum aţi conduce Garda de Mediu, pentru ce aţi sancţiona Primăria sau regiile Consiliului Local?

- Nu vreau să dau nimănui sugestii. În domeniile pe care le gestionez încerc să nu dau nimănui ocazia să aplice amenzi.

- De câte ori au venit la dvs. patroni de firme pentru a fi mai îngăduitor? Care sunt activităţile cele mai expuse tentaţiilor?

- Niciodată n-a venit nimeni, probabil fiindcă se ştia că nu-i cazul. Cele mai supuse tentaţiei sunt investiţiile în infrastructura rutieră, dar am încercat să insuflu tuturor angajaţilor acelaşi mod de gândire pe care îl am eu. Când ai bătut palma cu un constructor, nu mai scapi. Va trebui să faci ce îţi cere şi când vrei, şi când nu vrei, dacă o dată ai "pus botul".

Niciodată nu-s prea multe punţi

- Anul trecut, în Oradea s-au construit cinci poduri şi a început munca la al şaselea. Mai e nevoie de altele?

- Niciodată nu sunt prea multe punţi de legătură între două maluri. Ca atare, vom analiza necesitatea unui nou pod peste Peţa, care să faciliteze accesul în cartierul Veteranilor şi în zona Henrik Ibsen.

- Tot anul trecut s-au modernizat zeci de străzi. Totuşi, câte n-au văzut niciodată asfaltul şi când vor fi ele modernizate?

- Anul trecut s-au finalizat lucrările la 27 de străzi, iar la alte 17 vor fi terminate în acest an. La finalul lui 2011, în Oradea aveam 274 de străzi nemodernizate, întinse pe 129 kilometri. Nu înseamnă că toate n-au deloc reţele de utilităţi, unora le lipseşte doar covorul asfaltic. În acest an ne-am propus să modernizăm 50 de străzi. O zonă în care vom lucra este cartierul Oncea-vechi, unde nimeni n-a făcut nimic de zeci de ani.

- Unele artere noi au scurtat distanţele între puncte esenţiale din oraş. Se simte acest lucru în scăderea traficului prin centrul oraşului?

- Evident. Numărul de autovehicule nu putem să-l reducem, doar împărţirea traficului pe mai multe căi de comunicaţie poate duce la scurtarea timpilor de deplasare şi la reducerea poluării. Cât despre cei care negau utilitatea Podului Sovata, să stea acolo un sfert de oră să vadă dacă este circulat sau nu.

Amenzi, în loc de parcuri

- Cum decurge activitatea de salubritate în Oradea? Sunteţi mulţumit de RER Ecologic Service?

- Nu cred că vreun operator de salubrizare din România poate să spună că are o activitate perfectă, iar o parte din vină o au exact clienţii. Puţini înţeleg că trebuie să depună deşeurile în două aşa-numite fracţii: una umedă, adică deşeuri menajere, şi una uscată, adică reciclabile. Nici 5% din deşeurile colectate în Oradea nu sunt reciclate, dar firma de salubrizare nu poate să intre în apartamentul nimănui ca să-i colecteze separat deşeurile. Cetăţenii sunt obligaţi prin legislaţia de mediu să depună deşeurile selectiv la locurile de colectare. Noi le-am pus la dispoziţie recipientele, rămâne ca şi cetăţenii să-şi respecte obligaţiile. Legea ne impune ca anual 15% din deşeurile colectate să nu fie aruncate la depozit, ci să fie reciclate, revalorificate. Asta înseamnă, în cazul Oradiei, 12.000 tone pe an. Nerealizarea acestei ţinte presupune o sancţiune de 100 lei pe tonă. Aşa că, în loc să amenajăm parcuri, riscăm să trimitem bani la Fondul de Mediu ca să se amenajeze, cum se întâmplă acum, parcuri în păduri şi terenuri de fotbal în pantă...

- Vandalizarea unor bunuri publice e o problemă frecventă. Ce soluţii aveţi?

- Mai multă vigilenţă. Există Poliţia Locală, iar în Poliţia naţională o parte care se ocupă de ordinea publică. O soluţie ar fi şi coşurile de gunoi din material dur, dar în loc de 25 de euro, am plăti 250 de euro cel puţin pentru o bucată. Mai lipseşte să punem garduri de fier în jurul coşurilor. Eu zic că e mai ieftin să-i prindem pe cei care distrug şi să prevenim asemenea fapte prin educarea oamenilor...

- Ce spaţii verzi se vor amenaja în acest an?

- Vom lucra la trei parcuri: Liniştei, care e în curs de amenajare, Padişului, în Calea Aradului, şi Salca. Ne propunem să amenajăm şi câteva scuaruri în zone de blocuri, pe Xenopol, Haţegului şi Liszt Ferencz, dar şi pe Ion Bogdan. Un alt proiect vizează amenajarea unui loc de recreere pe Făcliei, în Silvaş, pentru orădenii care s-au obişnuit să frecventeze această zonă.