Şefa de la Statistică, Dana Paşc: "Ne pleacă valorile, ne pleacă tinerii"

Inginer de meserie, licenţiată şi în Ştiinţe Economice, Dana Paşc este unul dintre puţinii manageri rămaşi în funcţie indiferent de partidele de la putere, deşi nu are carnet de partid, dar nici nu face un secret că are prieteni liberali. Originară din Târgu Neamţ şi căsătorită în Bihor, e angajată a direcţiei din 1992, iar din 1999 o şi conduce. Specialista a interpretat, pentru BIHOREANUL, datele ultimului recensământ, cu bunele şi relele lui.

Mai aproape de adevăr

- Populaţia stabilă a judeţului a scăzut la 575.398 persoane (cu 24.800 mai puţine decât în 2002), iar cea a Oradiei a scăzut la 196.400 persoane (deşi datele preliminare vorbeau de 180.000 de orădeni). Cum se explică diferenţele?

- Scăderea populaţiei era evidentă şi previziblă şi din cercetările noastre curente. Din anii 1991-92, sporul natural, atât la nivel de ţară, cât şi de judeţ, este constant negativ: se nasc mai puţini oameni decât mor. Scăderea populaţiei se coroborează şi cu migraţia externă. Legat de diferenţa dintre datele preliminare şi cele finale ale recesământului, există o subînregistrare a populaţiei, aşa că s-a decis consultarea tuturor bazelor de date din sursele administrative, de la Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor, Administraţia Fiscală, ITM, Casa de Pensii, CAS, etc. În Bihor am identificat în plus 26.000 de persoane. Noi, specialiştii, suntem ferm convinşi că cifrele din 2011 sunt mult mai aproape de adevăr decât precedentele recensăminte, făcute doar pe baza declaraţiilor repondenţilor.

- Cum s-ar fi putut face recensământul altfel?

- În UE nici nu se mai fac recensăminte "clasice". Bazele de date sunt puse la punct şi informaţiile fie se colectează din sursele indirecte, fie se face un recensământ mixt, fie online. La noi mai sunt localităţi neelectrificate, ce să mai vorbim de internet sau de gradul de instruire al oamenilor?

- Pe al câtelea loc în ţară suntem după numărul de locuitori?

- Suntem pe locul 10 din 41 de judeţe, în urcare de pe locul 11. Sunt judeţe, în general în Moldova, cu o scădere mult mai drastică a populaţiei.

- Cum stăm cu natalitatea, respectiv mortalitatea?

- Cum spuneam, sporul natural e constant negativ: în 2011, în Bihor am avut 5.902 născuţi vii, în timp ce numărul deceselor a fost de 7.210. Dacă nu se schimbă ceva, vom avea tot mai puţini salariaţi, populaţia va fi îmbătrânită şi nu vom mai putea susţine pensii, ajutoare sociale, alocaţii pentru copii.

Bihoreni fără etnie

- Numărul maghiarilor scade cel mai drastic. Unde dispar ungurii?

- Toate etniile au scăzut. Principala cauză ar fi că la celelalte recensăminte, o mare parte din populaţia romă s-a declarat maghiară ori română. Acum, liderii lor le-au explicat avantajele, că le vin ajutoare, facilităţi... Apoi, dacă în 2002 persoanele au fost înregistrate la domiciliu, acum fiecare om a fost înregistrat unde l-a găsit recenzorul. Studenţii au fost înregistraţi în oraşul în care studiază, iar maghiarii din Oradea merg, majoritatea, la Cluj. În 2002, doar 120 de persoane nu şi-au declarat etnia, dar în 2011 au fost 28.000, pentru că la cei 26.000 de bihoreni identificaţi ulterior n-am avut voie să completăm etnia, religia, limba maternă...

- Revenind la romi, numărul lor e aproape de 10 ori mai mare, faţă de acum jumătate de secol. De la 3.678, în 1966, au ajuns la 34.640. În cât timp vor fi majoritari?

- Creşterea se datorează atât declarării etniei, cât şi faptului că fertilitatea femeilor rome e mult mai mare. Proiecţiile demografice nu se fac pe etnii, ci doar la nivel de populaţie totală, pe mediu, rural, urban...

- Ortodocşii şi catolicii sunt tot mai puţini. În schimb, neoprotestanţii, îndeosebi penticostalii, sunt în creştere. De ce?

- Probabil că motivele sunt de natură personală: lipsa unei reforme în Biserica Ortodoxă, comunităţile de neoprotestanţi sunt mult mai unite şi nu e de neglijat ajutorul de peste hotare primit de adepţii acestor religii.

- Biserica Greco-Catolică acuză că datele recensământului nu sunt corecte, afirmând că de fapt numărul credincioşilor ar fi mult mai mare.

- Datele sunt înregistrate de recenzor la libera declaraţie a recenzatului, prin urmare fiecare confesiune trebuia să îşi sensibilizeze adepţii. Degeaba contestă biserica datele dacă oamenii nu s-au declarat greco-catolici. Repet, în ce priveşte cele 26.000 de persoane identificate în bazele de date nu am avut voie să le trecem nici religia.

Statistica propune, decidenţii fac

- Cum vedeţi, prin prisma datelor oferite de recensământ, felul în care se gândeşte regionalizarea ţării? Argumentul că Bihorul contribuie "peste medie" la PIB califică Oradea să devină centru de regiune?

- Din punctul meu de vedere, nu. Sigur, e un criteriu economic, dar printre multe altele. Depinde foarte mult şi de delimitarea regiunilor, pentru că dacă rămânem pe varianta actuală a celor 8 regiuni, oricât patriotism local am avea, nu putem pretinde că Oradea are atuuri în faţa Clujului. Nici ca mărime, nici ca dezvoltare economică, nici ca infrastructură, nici ca centru universitar, nici ca aeroport internaţional.

- Am rămas tot în faza de comercianţi şi consumatori de malluri?

- Din 2006, producţia a scăzut constant, până în 2009, apoi a început să crească uşor. Suntem din ce în ce mai mult consumatori şi tot mai puţini producători, iar asta se vede şi din evoluţia numărului de unităţi economice, şi din evoluţia numărului de salariaţi, de şomeri şi din evoluţia populaţiei active. Consumăm, din păcate, ce produc alţii. Care ar fi soluţia? Nu pe mine mă întrebaţi. Statistica pune la dispoziţia factorilor decidenţi datele pentru ca aceştia să facă strategii şi să ia decizii...

Bihorul a fost un judeţ atractiv

- Care sunt veniturile în Bihor?

- Salariile sunt sub media naţională (în luna mai câştigul salarial mediu net era de 1.164 lei) şi asta de mulţi ani, pentru că economia s-a bazat mult pe ramuri slab plătite, pe industrie uşoară, turism, servicii, comerţ, lohn. Mai e şi munca la negru...

- Cum stăm cu forţa de muncă?

- Numărul de salariaţi a crescut din 2005 (când erau 150.289) până în 2008 (167.334), iar în 2009 a început să scadă, până în 2011 când am avut 144.475 salariaţi. În mai 2013 erau 157.066 salariaţi, deci creştem, ceea ce se vede şi pe rata şomajului. Dacă cea mai mare rată a şomajului a fost 5,8, în 2009, azi avem 3,6. Ne referim însă doar la şomeri înregistraţi la AJOFM.

 - Câţi bihoreni avem plecaţi în străinătate?

- Conform recensământului - 13.000, dar numărul poate fi mai mare, deoarece au fost cazuri în care nu a fost găsit niciun membru din familie acasă ori nu s-au declarat. Datele vor fi recuperate din recensămintele ţărilor UE.

- Se dovedesc Bihorul şi Oradea atractive pentru investitori?

- Bihorul a fost un judeţ atractiv pentru investitorii străini, mai ales datorită poziţiei geografice, la graniţa de vest a ţării. Faptul că autorităţile locale acordă mare atenţie atragerii investitorilor, prin crearea de parcuri industriale, e un lucru bun, dar nu suficient, pentru că şi politicile naţionale din domeniul fiscal ar trebui adaptate. Cei care au lucrat lohn la noi s-au dus spre Ucraina, Moldova, Bulgaria, unde şi forţa de muncă e mai ieftină şi facilităţile fiscale sunt în avantajul lor.

Redresarea economiei?

- Cum se reflectă criza în datele statistice şi cât va mai dura ea?

- Din 2005-2008, indicatorii au avut trend pozitiv, iar din 2008 până 2011-2012 au început să scadă. A scăzut numărul de salariaţi, a crescut şomajul, a scăzut numărul de unităţi active, investiţiile, cifra de afaceri a unităţilor active, veniturile, cheltuielile şi consumul populaţiei, numărul de locuinţe terminate etc. Nu putem estima cât va mai dura criza dar, după cum spuneam, din indicii producţiei industriale, din rata şomajului şi numărul de salariaţi se întrevede o redresare a situaţiei economice.

- Cum e cu burlacii? Este adevărat că sunt două burlăciţe pe cap de burlac?

- Nu am constatat. Diferenţe mari sunt la văduvi. La nivel de judeţ, avem văduve 45.978, iar văduvi 9.873.

- Adică femeile trăiesc mai mult...

- Speranţa medie de viaţă e mai mare la femei decât la bărbaţi, cu vreun an. În general, stilul de viaţă al unei femei e mai sănătos.

- E adevărat că suntem o naţiune de proprietari, aşa cum zicea preşedintele Băsescu? Cum a evoluat fondul locativ în Bihor?

- Afirmaţia mi se pare exagerată şi nu o comentez, dar am ajuns în 2011 ca 98% din locuinţe să fie proprietate privată, puţin peste 1% sunt proprietate de stat, restul aparţin cultelor. Ţine şi de modul nostru de a fi. Noi, românii, facem sacrificii enorme ca să avem o casă, punem accent mai puţin pe cultură sau distracţie. În străinătate e invers.

Ne pleacă tinerii

- Ce alte cifre interesante furnizează recensământul? Ce tendinţe arată ele?

- Telegrafic, că populaţia scade, îmbătrâneşte, creşte numărul populaţiei de etnie romă, creşte populaţia de religie neoprotestantă, se observă o migrare a locuitorilor din mediul urban spre rural, îndeosebi în localităţile limitrofe marilor oraşe, precum Sântandrei, Sânmartin, Nojorid sau Oşorhei, şi creşte numărul persoanelor plecate în străinătate. Lumea ar trebui să ştie că pe site-ul www.recensamantromania.ro se găsesc detaliate toate datele.

- Oradea a scăzut sub 200.000 de locuitori. Va afecta asta rangul oraşului?

- Oradea are 196.367 locuitori, dar poate vom mai găsi orădeni plecaţi în străinătate şi neînregistraţi la recensământ, iar numărul va trece de 200.000. Deocamdată astea sunt cifrele, iar în conformitate cu legislaţia vor afecta rangul municipiului. Dacă se păstrează acest trend, Oradea va cădea mult sub prag, pentru că grosul bihorenilor care pleacă în străinătate e din Oradea. Trebuie făcut ceva să se reţină forţa de muncă în ţară. Ne pleacă valorile, ne pleacă tinerii. Asta e durerea mare..