URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 07 IUNIE 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Suntem țara cu cele mai multe minore devenite mame. Pun pariu că avem cazuri de fete ajunse bunicuțe înainte de a împlini 30 de ani. Era evident că trebuiau luate măsuri pentru introducerea orelor de educație sexuală în școli. Această educație s-a făcut până și pe vremea comuniștilor și nimeni nu a fost scandalizat...
Zic şi eu
Adrian Cris
Deloc moale nu le-a picat alegătorilor liberali din Bihor acuza adusă PNL-iştilor din Consiliul Judeţean de către Ioan Mang, cum că partidul lor favorit se pregăteşte de-o alianţă taman cu UDMR. Supărat că PSD nu mai are, alături de UDMR şi ALDE, majoritatea în "parlamentul" judeţean, Mang le-a reproşat PNL-iştilor, cu Ilie Bolojan în frunte, încălcarea unui protocol semnat anul trecut de şefii celor patru partide reprezentate în CJ, care prevedea o repartizare mai puţin dezechilibrată a banilor pentru primării.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Complicata relaţie cu legea a oamenilor are o mulţime de explicaţii ce ţin de psihologie, de educaţie, de bagajul de tare cărate în spate de fiecare în parte şi de mulţi alţi factori. Indiferent de gradul de civilitate al unei societăţi, oamenii tot se încruntă când vine vorba de reguli, regulamente şi legi, mai ales când apar şi pedepsele la buzunar.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În data de 22 mai 2020, la ceas de seară, a fost publicat în Monitorul Oficial, Ordinul comun nr. 784/2020 al Ministrului Afacerilor Interne şi al Ministrului Sănătăţii, Ordin prin care se aprobă un regulament pentru purtarea măştii de protecţie în locurile publice. Deşi starea de alertă a fost instituită pe data de 15 mai a.c., la momentul încetării stării de urgenţă, iar legea cadru de reglementare a acestei situaţii excepţionale a fost publicată în aceeaşi dată şi a intrat în vigoare luni, 18 mai, obligaţia de a purta mască a fost doar o obligaţie morală până sâmbătă, 23 mai, ordinul fiind publicat vineri seara.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În fumul de ţigară au fost identificate peste 4.000 de substanţe, multe dintre ele toxice. Un fumător care fumează un pachet de ţigări pe zi pufăie de circa 70.000 de ori într-un an, toate mucoasele gurii, nasului, faringelui şi arborelui traheo-bronşic fiind expuse repetat fumului. Unele substanţe acţionează direct pe aceste mucoase, în timp ce altele sunt absorbite în sânge sau sunt dizolvate în salivă şi înghiţite.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...

Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO)

Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) PIATRA DE TEMELIE. Vara trecută, în timpul lucrărilor de reabilitare a interiorului Teatrului, muncitorii descopereau sub scările ce duc spre sala de spectacole o cutie metalică în care se aflau mai multe documente. O comoară preţioasă din perspectivă istorică, pentru că redă cu lux de amănunte atmosfera entuziastă de la inaugurarea lăcaşului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului

O mărturie nemaipomenită despre orădeni şi despre oraş, veche de mai bine de un veac, era scoasă anul trecut la lumină, de sub dalele din holul Teatrului de Stat: o cutie metalică ce păstra cuvintele rostite de cei care contribuiseră la construcţia minunatei clădiri.

După ce documentele au fost restaurate la Budapesta, BIHOREANUL a intrat în posesia traducerii lor şi vă dezvăluie, în premieră, de ce se bucurau orădenii atunci şi ce visau...

Comoara de sub scări

În august 2010, când reabilitarea interiorului Teatrului de Stat era în toi, muncitorii au găsit, sub scările din hol, piatra de temelie a edificiului. Obiectul, un cilindru metalic plin doldora cu acte, a fost predat experţilor Muzeului Ţării Crişurilor pentru a fi deschis cu grijă. Specialiştii orădeni s-au rezumat să le fotografieze şi să le trimită Bibliotecii Naţionale din Budapesta, care se oferise să le restaureze gratuit, folosind tehnici de cea mai înaltă calitate. Dacă ar fi fost scoase pur şi simplu din cutie şi lăsate la aer, s-ar fi făcut pulbere...

După mai bine de jumătate de an, restauratorii maghiari şi-au terminat munca, iar BIHOREANUL a aflat conţinutul celor şase documente, scrise sub forma unor procese-verbale care consemnaseră cine a fost prezent la inaugurarea Teatrului şi ce s-a vorbit.

Scop precis

Maghiarii au făcut şi traducerea documentelor şi aşa s-a aflat că, după cum era de aşteptat, toată crema oraşului trăise cu mari emoţii festivitatea din 15 octombrie 1900. "În faţa numeroşilor membri ai comisiei (n.r. - echivalentul consilierilor locali de astăzi), sosiţi în haine de sărbătoare, şi a aplauzelor publicului animat, prefectul Beothy Laszlo ocupă scaunul prezidenţial şi deschide adunarea prezentând subiectul ei: imortalizarea deschiderii oficiale a Teatrului Szigligeti printr-un document festiv", se arată într-unul dintre actele scrise de notarul Lukacs Odon. Practic, conducerea oraşului se adunase tocmai pentru a depune hârtiile în holul Teatrului, găsind astfel metoda perfectă de a face momentul să dăinuie peste secole.

Primarul Oradiei, Bulyovsky Jozsef, şi membri ai comitetului autorităţii legislative au ţinut discursuri. Edilul a înştiinţat asistenţa că actele depuse vor păstra "amintirea şi importanţa acestei zile speciale, în care au fost deschise porţile teatrului numit după scriitorul orădean de mare importanţă, Szigligeti Ede, instituţia având scopul de a cultiva şi a consolida limba şi literatura naţiunii maghiare, totodată de a răspândi cultura generală". Momentul efectiv al depunerii cutiei e descris de notarul Lukacs ca fiind consumat "într-un tumult al vorbelor înflăcărate şi în ovaţia membrilor".

Ideal de zeci de ani

Un discurs impresionant a avut consilierul Hovanyi Geza, care a vorbit despre "sărbătoarea culturii maghiare", povestind în detaliu truda pentru realizarea clădirii Teatrului. Hovanyi menţionează că ideea construcţiei data din 1827, când cetăţenii din Varad-Olaszi, adică de pe malul drept al Crişului, voiau un teatru "în scopul cultivării literaturii şi teatrului naţional". Zeci de ani, conducerea oraşului a căutat proiectantul şi locul perfect, "astfel încât construcţia să fie mândria oraşului".

De-a lungul vremii, amplasamentele luate în calcul au fost cele pe care se află Palatul Apollo, piaţa Szent Laszlo (Piaţa Unirii de azi) şi Piaţa Mare (în zona actualului Parc 1 Decembrie). În 1981 consilierul Knapp Ferencz propunea Piaţa Bemer, locul unde mai târziu edificiul a fost ridicat.

Pe amplasament erau casele unor orădeni, Safrad şi Toth Ferencz. "Construcţia teatrului în Piaţa Bemer a fost dezaprobată de mulţi, din cauza faptului că era foarte costisitoare şi exproprierea terenului era o procedură prea lungă", spunea Hovanyi, menţionând că cei doi proprietari nu voiau să vândă, iar construcţia ar fi presupus şi lărgirea străzii, ceea ce majora încă o dată costurile.

Prima parafare

Doi ani mai târziu, amplasamentul a fost mutat în Piaţa Mare, pentru construcţia în acest loc realizându-se şi o licitaţie internaţională. Arhitecţii austrieci Fellner şi Hellmer au realizat un plan pe placul conducerii oraşului, iar procurorul şef al oraşului a şi semnat contractul cu cei doi în 1895.

Cetăţenii s-au opus însă din nou, iar atunci arhitectul Rimanoczy Kalman a venit cu o idee nouă. "El a promis că în cazul în care va primi dreptul de a construi teatrul în Piaţa Bemer şi va primi materialele rămase din demolarea caselor în timpul extinderii străzii Bazarului, se va obliga la plata chiriei de 20.000 de forinţi pe an pentru clădirea Bazar (n.r. din vecinătatea Teatrului), timp de 10 ani", se arată în documente. Practic, Rimanoczy îşi dorea atât de mult să construiască Teatrul în acel loc, încât a fost dispus să contribuie financiar, luând în chirie o întreagă clădire, numai pentru ca oraşul să aibă banii pentru lucrare.

Decizie finală

07 teatru.jpgPlanul lui Rimanoczy prevedea că lucrările vor începe la 1 mai 1898 şi s-ar fi terminat la 1 noiembrie 1899. Unii ziarişti au contestat temeinic proiectul, dar fără rezultat: la 11 martie 1898 era luată hotărârea ca Teatrul să fie construit de Rimanoczy în Piaţa Bemer.

Contractul s-a încheiat ulterior, abia în iulie 1899, din cauza procedurii de expropriere. "Războiul de aproape 100 de ani purtat cu vorbe în favoarea şi împotriva construirii teatrului a luat sfârşit în ziua de 10 iulie 1899, când a început demolarea casei Safrad. Temeliile teatrului au fost puse începând cu 27 iulie 1899. Pereţii au fost înălţaţi în 28 octombrie 1899, iar clădirea a primit acoperiş în 23 decembrie 1899. Construcţia s-a încheiat la 1 octombrie 1900, respectiv în ziua de astăzi, odată cu depunerea dalei de piatră acoperitoare", a mai spus Hovanyi.

"Construcţia acestui teatru ne poate servi ca mărturie a faptului că o cauză bună şi nobilă poate fi întârziată, dar nu şi oprită. (...) Să dea Dumnezeu ca acest teatru să trăiască şi să slujească întotdeauna cultura maghiară!", îşi încheia Hovanyi discursul, aparent naţionalist, şi totuşi firesc, ţinând cont că Oradea era pe vremea aceea un oraş maghiar.

Puterea proprie

Un alt membru al comitetului autorităţii legislative, adică al consiliului local, Radl Odon, a mulţumit în faţa audienţei tuturor celor care au contribuit la înfiinţarea instituţiei de cultură. "Îmi umple sufletul cu bucurie şi mândrie faptul că această instituţie culturală a fost ridicată din propria putere a oraşului meu, Oradea mea cea iubită".

Pentru că teatrul a fost dintotdeauna şi va fi al orădenilor şi pentru orădeni, actuala conducere a oraşului a decis să expună publicului mărturiile scoase din temelia clădirii. "Până la finalul lunii mai, copii fidele ale documentelor vor ajunge la Oradea şi vor fi expuse la Teatrul de Stat", precizează Petri Csilla, consilier la Biroul de presă al Primăriei.

Şi originalele vor fi trimise de la Budapesta, dar după ce va fi finalizată şi noua clădire a Muzeului Ţării Crişurilor. Să fie păstrate acasă, unde le este locul...


INVITAŢI DE SEAMĂ
Oaspeţi unul şi unul

Printre cei prezenţi la evenimentul din 1900 au fost primarul de atunci, Bulyovszky Jozsef, prefectul Beothy Laszlo, episcopul romano-catolic Schlauch Lorincz, subprefectul Szunyogh Peter, contele Festetich Andor, care era şi inspector al teatrului din provincie (adică un soi de ministru al culturii), căpitanul şef al poliţiei locale, Rimler Karoly (care avea să devină ulterior cel mai longeviv şi eficient primar al Oradiei), procurorul general Dus Laszlo, toţi membrii consiliului local (46 la număr), şi zeci de alţi invitaţi, între care arhitecţi, notari, ingineri şi economişti.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
7 Comentarii
De numărul total al evreilor ucişi sub guvernul Antonescu omiti?
1. Evrei-români rămaşi in viaţă în 1945: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 410 000 2. Evrei-români masacraţi în Transilvania de Nord (cedată Ungariei - guvernul Szálasi). . 135 000 3. Evrei-români dispăruţi, ucişi sau transmutaţi înainte de intrarea trupelor române . . . . .100 000 4. Evrei-români masacraţi sub guvernul Antonescu (800 000 minus 645 000) . . . . . . . . .155 000 B. Evrei-ucrainieni din Transnistria aflată sub ocupaţia Armatei Române: . . . . . . . . . 135 000 Dintre care 1. Rămaşi în viaţă: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 000 2. Mascraţi sub guvernul Antonescu: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115 000 C. Numărul total al evreilor ucişi sub guvernul Antonescu: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270 000 http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_evreilor_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia
Postat 26 Mai 2011, 02:07 de xyz
frumos
Probabil oradea ar fi aratat ca slobozia daca era dupa mintea conationalilor actuali... Incet acest oras isi va regasi stralucirea, odata cu restaurarea si altor cladiri de valoare.
Postat 25 Mai 2011, 18:35 de alt ovidiu
cu
Îl vrei la Steaua ?
Postat 25 Mai 2011, 14:27 de io
@OVIDIU
In afara de a jigni nu stii nimic. Esti un incult si jumatate... cat de sigur esti ca nu ai nici macar un strop sange maghiar in tine? :) Din pacate, nu stiu limba maghiara ca m-as muta maine in Ungaria, sunt cu mult peste noi.
Postat 25 Mai 2011, 14:00 de un cetatean
@ un cetatean
mai pu. verde, poate au fost inaintasii tai, ca ai mei cu siguranta NU. cei care au incercat sa faca lucruri frumoase in Oradea au fost evreii unguresti, cei care drept rasplata au fost deportati la Auschwitz cu zecile de mii. tipic pentru unguri, asta e de fapt adevarata lor fata. cel care ai crede ca e fratele tau e in stare sa-ti dea primul in cap. cea mai nenorocita populatie de pe fata pamintului. iar tu esti o amestecatura nehotarita cu pretentii multiculturale du-te cumparati casa la beretyoujfalu, garantez ca o sa fii asimilat in citeva luni..............
Postat 25 Mai 2011, 10:46 de OVIDIU
@OVIDIU
Esti nesimtit! Nici eu nu-i iubesc foarte mult pe UNII unguri, dar cei pomeniti in articol si-n documentele gasite au fost inaintasii nostri (ca vrei sau nu) asa ca abtine-te de la comentarii. Cinste lor pentru ca au incercat sa faca din Oradea un adevarat oras european si au reusit, chiar daca vrei sau nu sa recunosti.
Postat 25 Mai 2011, 10:03 de un cetatean
circ
Am citit si traducerea. 2 minute pierdute. propaganda si circ electoral de sorginte indo europeana. in zilele noastre soanyi chis ar fi dat si ceva gulas din ala iute si unsuros. puteau lasa hirtiilele alea la budapesta..............
Postat 25 Mai 2011, 08:53 de OVIDIU
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3203 RON
  • 1 EUR = 4.8387 RON
  • 1 HUF = 0.014 RON