URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 16 IANUARIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Recent, PSD-iştii bihoreni au repus pe tapet, şi bine au făcut, situaţia corecţiilor financiare aplicate de autoritatea de management din Ministerul Dezvoltării pentru două proiecte ale Oradiei pe fonduri europene. Numai pentru noua linie de tramvai riscăm să dăm din buzunarul nostru 58,7 milioane lei. Lecţia e cam scumpă, chit că aşa avem ocazia să simţim pe propria piele ce ar fi însemnat ca toate investiţiile să le fi plătit din bugetul local.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Pentru cei care sperau asta, o veste tristă: PSD-ul nu este un partid pe cale de dispariţie. Dimpotrivă, e asemenea lui Iliescu, un bătrân care se încăpăţânează să rămână verde (a se citi roşu). Are electoratul său solid, format din nostalgicii, socialiştii, comuniştii şi stângiştii de stil nou, din pomanagiii şi dependenţii de ajutoarele sociale, din sudiştii şi tuciuriii patriei, uşor de cumpărat cu mărunţiş, din bugetari şi lefegii plantaţi şi lăsaţi să sporească şi să rodească prin pleiada de instituţii publice susţinute din greu de pălmaşii şi "liberalii" naţiei...
Zic şi eu
Adrian Cris
Avem în faţă 4 ani pe care analiştii îi numesc „de pace”, prezumând că noii aleşi vor lucra decent, nu cu gândul la următoarea campanie. Din păcate pentru visata pace, realitatea nu prea justifică, totuşi, optimismul. Ca dovadă, negocierile, formarea şi primii paşi ai noii şi heteroclitei coaliţii PNL, USR-PLUS, UDMR, partide care până mai ieri se detestau plenar: liberalii erau Ciuma Galbenă pentru pluserişti, aceştia sexo-marxişti pentru penelişti, singurul lucru ce-i unea şi pe unii, şi pe ceilalţi fiind certitudinea că udemeriştii sunt magyar PeSzeDe.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Avem un nume nou de stradă în Oradea - strada Sucevei a devenit Strada Evreilor Deportați. Nu e o denumire prea fericită, însă nici una care să poată fi combătută cu prea multă tărie, fiindcă, la aproape 80 de ani de la acele evenimente oribile, sentimentul generalizat de vină încă există... Dar, rememorând la nesfârșit oribilitățile trecutului, ne facem oare un viitor mai frumos? Putem spera că viața copiilor noștri va fi mai liniștită și lipsită de pericole dacă le picurăm întruna în creiere amintiri despre felurile îngrozitoare în care au murit părinții și bunicii lor?
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre noul vaccin anti-Covid și despre campania de vaccinare gratuită declanșată de autorități?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Potrivit Codului administrativ, ministerele se aprobă de către Parlament, prin acordarea votului de încredere asupra Programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului, în procedura de învestitură. Ministerele se organizează şi funcţionează numai în subordinea Guvernului, potrivit prevederilor Constituţiei și codului administrativ.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Sub denumirea de hepatită cronică sunt cuprinse o serie de afecţiuni ale ficatului cu cauze şi grade de severitate diferite, care au ca punct comun faptul că procesul inflamator şi necrotic durează cel puţin 6 luni. Formele uşoare nu progresează sau pot progresa lent, iar formele severe sunt asociate cu cicatrizări ale ţesutului hepatic, cu formarea altui tip de structură a acestuia care pot evolua spre ciroză hepatică.

Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO)

Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) PIATRA DE TEMELIE. Vara trecută, în timpul lucrărilor de reabilitare a interiorului Teatrului, muncitorii descopereau sub scările ce duc spre sala de spectacole o cutie metalică în care se aflau mai multe documente. O comoară preţioasă din perspectivă istorică, pentru că redă cu lux de amănunte atmosfera entuziastă de la inaugurarea lăcaşului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului
Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului (FOTO) Scrisori de la strămoşi: Ce scrie în documentele găsite la temelia Teatrului

A PHP Error was encountered

Severity: Notice

Message: Undefined index: url

Filename: stire/stire.php

Line Number: 125

A PHP Error was encountered

Severity: Notice

Message: Undefined index: name

Filename: stire/stire.php

Line Number: 125

O mărturie nemaipomenită despre orădeni şi despre oraş, veche de mai bine de un veac, era scoasă anul trecut la lumină, de sub dalele din holul Teatrului de Stat: o cutie metalică ce păstra cuvintele rostite de cei care contribuiseră la construcţia minunatei clădiri.

După ce documentele au fost restaurate la Budapesta, BIHOREANUL a intrat în posesia traducerii lor şi vă dezvăluie, în premieră, de ce se bucurau orădenii atunci şi ce visau...

Comoara de sub scări

În august 2010, când reabilitarea interiorului Teatrului de Stat era în toi, muncitorii au găsit, sub scările din hol, piatra de temelie a edificiului. Obiectul, un cilindru metalic plin doldora cu acte, a fost predat experţilor Muzeului Ţării Crişurilor pentru a fi deschis cu grijă. Specialiştii orădeni s-au rezumat să le fotografieze şi să le trimită Bibliotecii Naţionale din Budapesta, care se oferise să le restaureze gratuit, folosind tehnici de cea mai înaltă calitate. Dacă ar fi fost scoase pur şi simplu din cutie şi lăsate la aer, s-ar fi făcut pulbere...

După mai bine de jumătate de an, restauratorii maghiari şi-au terminat munca, iar BIHOREANUL a aflat conţinutul celor şase documente, scrise sub forma unor procese-verbale care consemnaseră cine a fost prezent la inaugurarea Teatrului şi ce s-a vorbit.

Scop precis

Maghiarii au făcut şi traducerea documentelor şi aşa s-a aflat că, după cum era de aşteptat, toată crema oraşului trăise cu mari emoţii festivitatea din 15 octombrie 1900. "În faţa numeroşilor membri ai comisiei (n.r. - echivalentul consilierilor locali de astăzi), sosiţi în haine de sărbătoare, şi a aplauzelor publicului animat, prefectul Beothy Laszlo ocupă scaunul prezidenţial şi deschide adunarea prezentând subiectul ei: imortalizarea deschiderii oficiale a Teatrului Szigligeti printr-un document festiv", se arată într-unul dintre actele scrise de notarul Lukacs Odon. Practic, conducerea oraşului se adunase tocmai pentru a depune hârtiile în holul Teatrului, găsind astfel metoda perfectă de a face momentul să dăinuie peste secole.

Primarul Oradiei, Bulyovsky Jozsef, şi membri ai comitetului autorităţii legislative au ţinut discursuri. Edilul a înştiinţat asistenţa că actele depuse vor păstra "amintirea şi importanţa acestei zile speciale, în care au fost deschise porţile teatrului numit după scriitorul orădean de mare importanţă, Szigligeti Ede, instituţia având scopul de a cultiva şi a consolida limba şi literatura naţiunii maghiare, totodată de a răspândi cultura generală". Momentul efectiv al depunerii cutiei e descris de notarul Lukacs ca fiind consumat "într-un tumult al vorbelor înflăcărate şi în ovaţia membrilor".

Ideal de zeci de ani

Un discurs impresionant a avut consilierul Hovanyi Geza, care a vorbit despre "sărbătoarea culturii maghiare", povestind în detaliu truda pentru realizarea clădirii Teatrului. Hovanyi menţionează că ideea construcţiei data din 1827, când cetăţenii din Varad-Olaszi, adică de pe malul drept al Crişului, voiau un teatru "în scopul cultivării literaturii şi teatrului naţional". Zeci de ani, conducerea oraşului a căutat proiectantul şi locul perfect, "astfel încât construcţia să fie mândria oraşului".

De-a lungul vremii, amplasamentele luate în calcul au fost cele pe care se află Palatul Apollo, piaţa Szent Laszlo (Piaţa Unirii de azi) şi Piaţa Mare (în zona actualului Parc 1 Decembrie). În 1981 consilierul Knapp Ferencz propunea Piaţa Bemer, locul unde mai târziu edificiul a fost ridicat.

Pe amplasament erau casele unor orădeni, Safrad şi Toth Ferencz. "Construcţia teatrului în Piaţa Bemer a fost dezaprobată de mulţi, din cauza faptului că era foarte costisitoare şi exproprierea terenului era o procedură prea lungă", spunea Hovanyi, menţionând că cei doi proprietari nu voiau să vândă, iar construcţia ar fi presupus şi lărgirea străzii, ceea ce majora încă o dată costurile.

Prima parafare

Doi ani mai târziu, amplasamentul a fost mutat în Piaţa Mare, pentru construcţia în acest loc realizându-se şi o licitaţie internaţională. Arhitecţii austrieci Fellner şi Hellmer au realizat un plan pe placul conducerii oraşului, iar procurorul şef al oraşului a şi semnat contractul cu cei doi în 1895.

Cetăţenii s-au opus însă din nou, iar atunci arhitectul Rimanoczy Kalman a venit cu o idee nouă. "El a promis că în cazul în care va primi dreptul de a construi teatrul în Piaţa Bemer şi va primi materialele rămase din demolarea caselor în timpul extinderii străzii Bazarului, se va obliga la plata chiriei de 20.000 de forinţi pe an pentru clădirea Bazar (n.r. din vecinătatea Teatrului), timp de 10 ani", se arată în documente. Practic, Rimanoczy îşi dorea atât de mult să construiască Teatrul în acel loc, încât a fost dispus să contribuie financiar, luând în chirie o întreagă clădire, numai pentru ca oraşul să aibă banii pentru lucrare.

Decizie finală

07 teatru.jpgPlanul lui Rimanoczy prevedea că lucrările vor începe la 1 mai 1898 şi s-ar fi terminat la 1 noiembrie 1899. Unii ziarişti au contestat temeinic proiectul, dar fără rezultat: la 11 martie 1898 era luată hotărârea ca Teatrul să fie construit de Rimanoczy în Piaţa Bemer.

Contractul s-a încheiat ulterior, abia în iulie 1899, din cauza procedurii de expropriere. "Războiul de aproape 100 de ani purtat cu vorbe în favoarea şi împotriva construirii teatrului a luat sfârşit în ziua de 10 iulie 1899, când a început demolarea casei Safrad. Temeliile teatrului au fost puse începând cu 27 iulie 1899. Pereţii au fost înălţaţi în 28 octombrie 1899, iar clădirea a primit acoperiş în 23 decembrie 1899. Construcţia s-a încheiat la 1 octombrie 1900, respectiv în ziua de astăzi, odată cu depunerea dalei de piatră acoperitoare", a mai spus Hovanyi.

"Construcţia acestui teatru ne poate servi ca mărturie a faptului că o cauză bună şi nobilă poate fi întârziată, dar nu şi oprită. (...) Să dea Dumnezeu ca acest teatru să trăiască şi să slujească întotdeauna cultura maghiară!", îşi încheia Hovanyi discursul, aparent naţionalist, şi totuşi firesc, ţinând cont că Oradea era pe vremea aceea un oraş maghiar.

Puterea proprie

Un alt membru al comitetului autorităţii legislative, adică al consiliului local, Radl Odon, a mulţumit în faţa audienţei tuturor celor care au contribuit la înfiinţarea instituţiei de cultură. "Îmi umple sufletul cu bucurie şi mândrie faptul că această instituţie culturală a fost ridicată din propria putere a oraşului meu, Oradea mea cea iubită".

Pentru că teatrul a fost dintotdeauna şi va fi al orădenilor şi pentru orădeni, actuala conducere a oraşului a decis să expună publicului mărturiile scoase din temelia clădirii. "Până la finalul lunii mai, copii fidele ale documentelor vor ajunge la Oradea şi vor fi expuse la Teatrul de Stat", precizează Petri Csilla, consilier la Biroul de presă al Primăriei.

Şi originalele vor fi trimise de la Budapesta, dar după ce va fi finalizată şi noua clădire a Muzeului Ţării Crişurilor. Să fie păstrate acasă, unde le este locul...


INVITAŢI DE SEAMĂ
Oaspeţi unul şi unul

Printre cei prezenţi la evenimentul din 1900 au fost primarul de atunci, Bulyovszky Jozsef, prefectul Beothy Laszlo, episcopul romano-catolic Schlauch Lorincz, subprefectul Szunyogh Peter, contele Festetich Andor, care era şi inspector al teatrului din provincie (adică un soi de ministru al culturii), căpitanul şef al poliţiei locale, Rimler Karoly (care avea să devină ulterior cel mai longeviv şi eficient primar al Oradiei), procurorul general Dus Laszlo, toţi membrii consiliului local (46 la număr), şi zeci de alţi invitaţi, între care arhitecţi, notari, ingineri şi economişti.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
7 Comentarii
De numărul total al evreilor ucişi sub guvernul Antonescu omiti?
1. Evrei-români rămaşi in viaţă în 1945: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 410 000 2. Evrei-români masacraţi în Transilvania de Nord (cedată Ungariei - guvernul Szálasi). . 135 000 3. Evrei-români dispăruţi, ucişi sau transmutaţi înainte de intrarea trupelor române . . . . .100 000 4. Evrei-români masacraţi sub guvernul Antonescu (800 000 minus 645 000) . . . . . . . . .155 000 B. Evrei-ucrainieni din Transnistria aflată sub ocupaţia Armatei Române: . . . . . . . . . 135 000 Dintre care 1. Rămaşi în viaţă: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 000 2. Mascraţi sub guvernul Antonescu: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115 000 C. Numărul total al evreilor ucişi sub guvernul Antonescu: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270 000 http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_evreilor_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia
Postat 26 Mai 2011, 02:07 de xyz
frumos
Probabil oradea ar fi aratat ca slobozia daca era dupa mintea conationalilor actuali... Incet acest oras isi va regasi stralucirea, odata cu restaurarea si altor cladiri de valoare.
Postat 25 Mai 2011, 18:35 de alt ovidiu
cu
Îl vrei la Steaua ?
Postat 25 Mai 2011, 14:27 de io
@OVIDIU
In afara de a jigni nu stii nimic. Esti un incult si jumatate... cat de sigur esti ca nu ai nici macar un strop sange maghiar in tine? :) Din pacate, nu stiu limba maghiara ca m-as muta maine in Ungaria, sunt cu mult peste noi.
Postat 25 Mai 2011, 14:00 de un cetatean
@ un cetatean
mai pu. verde, poate au fost inaintasii tai, ca ai mei cu siguranta NU. cei care au incercat sa faca lucruri frumoase in Oradea au fost evreii unguresti, cei care drept rasplata au fost deportati la Auschwitz cu zecile de mii. tipic pentru unguri, asta e de fapt adevarata lor fata. cel care ai crede ca e fratele tau e in stare sa-ti dea primul in cap. cea mai nenorocita populatie de pe fata pamintului. iar tu esti o amestecatura nehotarita cu pretentii multiculturale du-te cumparati casa la beretyoujfalu, garantez ca o sa fii asimilat in citeva luni..............
Postat 25 Mai 2011, 10:46 de OVIDIU
@OVIDIU
Esti nesimtit! Nici eu nu-i iubesc foarte mult pe UNII unguri, dar cei pomeniti in articol si-n documentele gasite au fost inaintasii nostri (ca vrei sau nu) asa ca abtine-te de la comentarii. Cinste lor pentru ca au incercat sa faca din Oradea un adevarat oras european si au reusit, chiar daca vrei sau nu sa recunosti.
Postat 25 Mai 2011, 10:03 de un cetatean
circ
Am citit si traducerea. 2 minute pierdute. propaganda si circ electoral de sorginte indo europeana. in zilele noastre soanyi chis ar fi dat si ceva gulas din ala iute si unsuros. puteau lasa hirtiilele alea la budapesta..............
Postat 25 Mai 2011, 08:53 de OVIDIU
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0058 RON
  • 1 EUR = 4.8728 RON
  • 1 HUF = 0.0135 RON