Şcoala de Jandarmi: Universitatea din Oradea s-a născut pe locul unei foste "pepiniere" de oameni ai armelor (FOTO)

Către finalul secolului al XIX-lea, dimensiunile şi importanţa Oradiei au sporit, iar odată cu dezvoltarea a crescut şi segmentul militar, oraşul ajungând un centru cazon important al Transilvaniei.

Însemnătatea menţinerii ordinii publice a urcat şi ea, astfel apărând Şcoala de Jandarmi, instituţie care a pregătit absolvenţi timp de aproape 60 de ani. BIHOREANUL vă prezintă povestea ei.

Centru important

Jandarmeria funcţiona în comitatul Bihor din perioada Imperiului Austro-Ungar, fiind înfiinţată în 1850 şi reorganizată în 1881, în subordinea Ministerului de Interne maghiar şi acţionând, alături de poliţie, pentru menţinerea ordinii publice.

Jandarmii (oameni ai armelor, de la franţuzescul "gens d’armes") aveau atribuţii clar reglementate şi erau recunoscuţi după uniforme şi pălăriile cu pene de cocoş. O companie de jandarmi era comandată de un căpitan, iar la nevoie putea participa şi la războaie. Aspiranţii la statutul de jandarmi trebuiau să aibă stagiul militar satisfăcut, precum şi 4 până la 12 luni de pregătire finalizată cu un examen.

Conform istoricului Rektor Béla, Şcoala Naţională de Jandarmi din Oradea a fost înfiinţată în anul 1909. Iniţial a funcţionat într-o clădire de pe strada Mărăşti, în partea sudică a Oradiei, aproape de Şcoala Regală de Cadeţi, iar în 1913 s-a mutat în noul ansamblu din strada Rulikowski, azi Universităţii (foto). Primul comandant a fost locotenent-colonelul Kiss László, adjunctul său fiind căpitanul Czékus László. Corpul profesoral era compus din 15 ofiţeri, 17 locotenenţi şi 44 de sergenţi, instituţia fiind cea mai mare de acest fel din Ungaria.

Instruirea dura 4-6 luni. Elevii locuiau în cazarmă, ieşeau în oraş doar miercurea şi sâmbăta, iar duminica puteau merge la biserică. Pentru timpul liber aveau terenuri de sport, mese de biliard, popice, participau la cursuri de dans şi la corul şcolii, iar în campus aveau loc ocazional spectacole ale teatrului local şi proiecţii de filme. Şcoala avea propriul frizer şi propriul medic, cantină şi bibliotecă.

Jandarmerie reorganizată

După Marea Unire din 1918, activitatea Jandarmeriei maghiare a încetat, locul fiind luat de gărzile naţionale. În 1 aprilie 1919 a fost înfiinţată Compania de Jandarmi Oradea Mare, iniţial cu sediul în Cluj, iar pe 20 decembrie era creată cea din Beiuş, care avea în aria de competenţă partea de sud a judeţului. În anii ’20, Jandarmeria încă funcţiona pe principii militare, abia din 1928 trecând la cele pe timp de pace.

Jandarmeria bihoreană s-a dezvoltat prin înfiinţarea, în 1928, a unui Batalion de Instrucţie şi a unui detaşament special. Totodată, a fost înfiinţată Jandarmeria rurală şi Jandarmeria mobilă, iar în 1932 în Oradea era creat un Inspectorat Regional de Jandarmi care coordona Legiunile din judeţele Arad, Bihor, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş.

Şcoala românească

Şcoala de Jandarmi a intrat în etapa românizării în toamna lui 1919, complexul de clădiri în care funcţiona fiind preluat de stat. În volumul dedicat istoriei învăţământului militar orădean, col. Vasile Anton şi lt. col. Vasile Morar arătau că în perioada interbelică în cadrul Şcolii de Jandarmi au funcţionat mai multe şcoli de pregătire pentru ofiţeri de jandarmi şi ofiţeri de poliţie, şefi de post, şefi de secţii şi aspiranţi la şefia de secţii.

Şcoala orădeană pregătea jandarmi şi ofiţeri pentru Brigada IV Jandarmi. Din 1922, după fuziunea cu şcoala de plutonieri, aici erau şcoliţi ofiţeri şi subofiţeri pentru întregul corp de jandarmi. Pentru că celelalte şcoli similare din ţară au fost desfiinţate, Şcoala de Jandarmi din Oradea a rămas singura la nivel naţional până în 1928.

Corpul profesoral era mixt, militar şi civil, la finele lui 1919 existând încă profesori maghiari ai vechii Şcoli, dar şi alţii noi, români. Atunci, instituţia avea 32 de ofiţeri şi 220 de subofiţeri, comandant fiind maiorul Petru Vurglas, urmat de lt. col. Constantin Bendescu. În primii ani sub administraţie românească, numărul elevilor era de 300-400 anual.

Teorie şi practică

Elevii, militari în termen sau jandarmi reangajaţi, soseau din toată ţara, la propunerea Legiunilor judeţene şi Inspectoratelor Regionale, fiind admişi prin examene. Timp de 5-10 luni, 8 ore pe zi, studiau Legea, Statutul şi Regulamentul Jandarmeriei, Dreptul administrativ şi constituţional, noţiuni de hipologie (privind fiziologia cailor) şi medicină legală, geografie, şi noţiuni de citire a hărţilor. Practicau exerciţii de tragere la ţintă, exerciţii fizice şi teoretice (tactici, codări/decodări etc.).

La verificarea cunoştinţelor, elevii erau notaţi de la 1 la 10, iar după absolvire primeau o diplomă. Premianţii obţineau chiar mai mult: un aparat foto, un ceas sau o trusă pentru bărbierit. Conduita era foarte importantă, atât în şcoală, cât şi în afară, indisciplina fiind pedepsită cu arest în şcoală pe timpul nopţii şi chiar închisoare militară. Purtarea uniformei era, fireşte, obligatorie.

Comandament naţional

Sub egida Comandamentului Şcolii de Jandarmi orădene a apărut, între 1922 şi 1932, Revista Jandarmeriei (facsimil), cu ştiri, probleme sociale şi despre activitatea cotidiană a jandarmilor, legislaţie, comunicări oficiale, aplicaţii, dar şi texte literare şi o rubrică dedicată jandarmilor care se distingeau prin fapte deosebite. Revista era distribuită naţional, având abonaţi atât militari, cât şi civili.

În 1927, Şcoala de Jandarmi s-a scindat, ofiţerii şi şefii de secţii formând o entitate distinctă în Bucureşti. După doi ani, au început să fie din nou pregătiţi aici, alături de şefii de post şi aspiranţi şefi de post, numărul total al elevilor trecând de 850. Oradea găzduia chiar şi sediul Comandamentului naţional al şcolilor de jandarmi, iar în anul şcolar 1931-1932, Şcoala de Jandarmi funcţiona cu mai multe diviziuni: şcoala specială a ofiţerilor, şefilor de secţie, ofiţerilor de poliţie şi aspiranţilor, în total 882 de cursanţi.

State şi regimuri diferite

În anii ’30, instituţia a funcţionat conform Regulamentului Special al Şcolilor de Jandarmi semnat de Regele Carol al II-lea în 1930. Capacitatea era de 1.500 elevi, însă în 1937 erau înscrişi tot circa 800, ca în anii precedenţi. Importanţa şcolii orădene a scăzut după 1935, prin mutarea secţiei pentru jandarmi agenţi de poliţie la Focşani şi a Inspectoratului şcolilor de jandarmi la Bucureşti.

Odată cu cedarea părţii de nord a Bihorului, inclusiv a Oradiei, către Ungaria horthystă, pe 30 august 1940 instituţiile româneşti şi-au încetat activitatea ori au fost maghiarizate. Şcoala de Jandarmi a continuat să funcţioneze, dar conform legilor şi nevoilor Budapestei, până în primăvara lui 1945, comandant fiind colonelul Láday István (foto).

În comunism

Inspectoratul de Jandarmi Oradea s-a reînfiinţat în 1 noiembrie 1944, urmând apoi o nouă românizare a Şcolii de Jandarmi. În 1946-1947, complexul a găzduit Şcoala de Ofiţeri de Poliţie şi pe cea de Subofiţeri de Jandarmi, ambele desfiinţate însă de autorităţile comuniste, odată cu Poliţia şi Jandarmeria, la începutul anului 1949.

Astfel, instrucţiunea continuă de 36 de ani a jandarmilor se încheiase. În locul lor, în clădirile concepute de arhitectul Vágó a fost deschisă, pe 1 iunie 1950, Şcoala de Ofiţeri MAI nr. 3 Grăniceri, care a pregătit militari pentru paza frontierei. O frontieră care în anii care au urmat a fost greu de trecut...

TRADIŢIE DIN 1850
Jubileul Jandarmeriei Române

Apariţia Jandarmeriei Române este legată de domnia lui Grigore Alexandru Ghica, care pe 3 aprilie 1850 semna Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor de jandarmi, actul de organizare şi funcţionare a Regimentului de jandarmi din Moldova, cu scopul de a "priveghea" siguranţa publică. Jandarmeria s-a modernizat în timpul lui Alexandru Ioan Cuza şi s-a călit în timpul Războiului pentru Independenţă din 1877-1878. În 1893 s-a înfiinţat Jandarmeria rurală, pentru ca în 1908 corpul Jandarmeriei să facă parte din structurile Armatei, ofiţerii fiind recrutaţi dintre militari.

În timpul celor două Războaie Mondiale, trupele de jandarmi au asigurat ordinea pe front, susţinând militarii, participând inclusiv la unele acţiuni de luptă acolo unde Armata se retrăsese. După modernizările din perioada interbelică, Jandarmeria a fost desfiinţată de regimul comunist pe 23 ianuarie 1949, fiind înlocuită cu Trupele de Securitate. "Restauraţia" a avut loc în 1990, organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei fiind legiferate prin Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004.