URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 28 IUNIE 2022
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Nu fac parte din categoria celor care sunt convinşi că hipermarketurile taman ce şi-au reînnoit stocul de bice, şi-au dat la galvanizat cătuşele şi au zugrăvit carcerele unde-i terorizează pe angajaţii recalcitranţi. Dar nu-i mai puţin adevărat că asupra unor angajaţi se exercită presiuni inadmisibile, profitând de starea lor de vulnerabilitate.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Deşi practic meseria asta de trei decenii, azi, mâine, nu încetează să mă minuneze un fenomen permanent manifest în politica românească: modul în care se autodevorează coaliţiile de partide ajunse la guvernare, făcându-se cioburi înainte de-a apuca să furnizeze ceva substanţial naivilor de electori. A fost boala CDR-ului, a fost a USL-ului, este a guvernării de azi şi va fi, probabil, şi a celei de mâine...
Zic şi eu
Adrian Cris
Nu surparea dealului Ciuperca e marele eşec al primarului Bolojan, chiar dacă ani de zile a fost tema preferată a opoziţiei locale, subiect de hate pe Facebook şi sursă de meme. Eşecul a fost invalidarea referendumului pentru Oradea Mare, prin unificarea cu Sânmartin, boicotată de UDMR şi de PSD. Dacă alde Szabó Ödön a avut o motivaţie practică, teama că în Oradea Mare UDMR ar fi urmat să aibă mai puţini consilieri şi postul de viceprimar pierdut (ceea ce oricum s-a întâmplat), PSD-ul lui Ioan Mang şi-a făcut socoteala că-i musai să moară capra vecinului liberal. N-a câştigat nimic din asta, dar Oradea a pierdut. Ura!
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Primarul Florin Birta propune reabilitarea pietonalei Republicii, prin pavarea cu porfir și revenirea la modelul estetic cu cercuri, din perioada comunistă. Ce părere aveți?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 8 iunie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională, cu unanimitatea voturilor judecătorilor, o lege adoptată recent de Camera Deputaților prin care se prevedea, în esență, că neexecutarea în termen de 30 de zile a unei hotărâri prin care o amendă este înlocuită cu munca în folosul comunității constituie infracțiune.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În regiunea ţării noastre, înţepăturile de insecte dau rareori fenomene grave de intoxicaţie; ar fi nevoie de 500-1000 de înţepături de albine pentru a produce moartea. În regiunile tropicale, în America de Nord şi de Sud, în Africa şi Asia Centrală se întâlnesc păianjeni veninoşi ("văduva neagră") şi scorpioni, care sunt foarte periculoşi atât pentru oameni, cât şi pentru animalele domestice.
31 Ianuarie 2022, 12:00

Scăldaţi în bani: Povestea Aquaparkului din Oradea, "fabrica de bani" a oraşului, creată din fonduri europene (FOTO)

Scăldaţi în bani: Povestea Aquaparkului din Oradea, 'fabrica de bani' a oraşului, creată din fonduri europene (FOTO) FLOAREA DE STICLĂ. Inspirat de un parc acvatic din Budapesta, aquaparkul orădean poartă numele florii de lotus Nymphaea, specifică locului, de care aminteşte prin forma petalelor ataşate domului din sticlă al clădirii principale. Complexul numără, printre multe altele, 10 tobogane, 15 bazine de înot şi relaxare, 6 saune, spaţii comerciale şi zone sportive
Scăldaţi în bani: Povestea Aquaparkului din Oradea, 'fabrica de bani' a oraşului, creată din fonduri europene (FOTO) REZERVAŢI ONLINE! Aquaparkul orădean primeşte în sezonul estival circa 1.200 de vizitatori zilnic. Alţii aşteaptă afară. "Pentru a păstra calitatea serviciilor, când ajungem la capacitate, nu mai permitem accesul. Dacă ies doi vizitatori, intră alţii doi, dacă nu, nu. De aceea le recomandăm, mai ales vizitatorilor din alte judeţe, să îşi cumpere din timp bilete online", spune directorul ADP, Liviu Andrica
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Gândit ca o alternativă modernă la vechiul ştrand municipal, aquaparkul orădean Nymphaea, de pe malul Crişului Repede, a întrecut cele mai optimiste previziuni. 

În 5 ani de la inaugurare, a creat 120 de locuri de muncă şi a făcut un profit de peste 7 milioane euro. "Vara, săptămâni în şir, funcţionăm cu casa închisă. Avem vizitatori din toate judeţele învecinate, dar şi din Ungaria, Polonia sau Franţa", spune Liviu Andrica, directorul Administraţiei Domeniului Public (ADP), care gestionează aquaparkul.

O ruină de ştrand 

Pe amplasamentul actualului aquapark a funcţionat un ştrand vechi care avea inclusiv bazine cu apă geotermală. Construit la jumătatea anilor ʼ30, acesta a fost doar spoit în timpul comunismului. Cum în perioada post-decembristă intervenţiile municipalităţii s-au limitat la peticirea conductelor şi văruitul bazinelor, locul s-a transformat treptat în ruină. 

"Ştrandul municipal, cu bazine vechi, chioşcuri din lemn şi duşurile stricate, arăta deplorabil", povesteşte fostul şef al Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională (DMPFI) din cadrul Primăriei Oradea, Marcel Boloş (foto), până de curând director al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord Vest şi proaspăt ministru al Digitalizării.

Primele documentaţii pentru reabilitarea ştrandului pe fonduri europene au prins contur printr-un studiu de fezabilitate din 2007. "Apa geotermală din ştrand constituia un avantaj pentru atragerea de finanţări prin Programul Operaţional Regional pentru amenajarea unui aquapark. Când am început demersurile, nici măcar nu bănuiam cât de important va fi acesta pentru Oradea, oraş al cărui viitor credeam atunci că stă în zona industrială", spune Boloş.

De altfel, angajaţii Primăriei au mai făcut atunci un studiu de fezabilitate, pentru amenajarea unei zone de agrement şi pe amplasamentul celui de-al doilea ştrand al oraşului, cel din Ioşia, mai mic, dar mai bine racordat la rezerva geotermală, care a sfârşit deocamdată la sertar. "Pentru că, fiind aducătoare de venit, cele două proiecte necesitau cofinanţări de 50% din partea bugetului local, primarul de atunci, Ilie Bolojan, ne-a cerut să ne limităm la aquapark. Oraşul urma să gestioneze pentru prima dată o astfel de structură de agrement şi nu ştia nimeni dacă va face faţă", povesteşte fostul director.

Un proiect cu modificări 

De altfel, la acea dată nu se pricepea nimeni în România la aquaparkuri. Atribuit unei firme din ţară, proiectul ajuns în faza de implementare a fost desfiinţat de proiectanţi din Ungaria, obişnuiţi cu astfel de investiţii, atunci când primarul Bolojan le-a cerut părerea. "Proiectul a fost suficient de bun ca să atragem finanţare europeană, dar insuficient pentru ca aquaparkul să poată fi administrat eficient", spune actualul director al DMPFI, Marius Moş (foto).

Specialiştii maghiari au recomandat, printre multe altele, mărirea numărului locurilor de parcare şi cel al dulapurilor de garderobă, pentru evitarea aglomeraţiei, unificarea bucătăriei celor două restaurante pentru un plus de eficienţă, amplasarea pompelor de recirculare a apei în imediata vecinătate a bazinelor pentru scăderea consumului de energie electrică şi, mai ales, amenajarea sub bazinul principal a unui spaţiu tehnic cu toate conductele şi instalaţiile, pentru a uşura intervenţiile la avarii. "Reglementări pe atunci noi în domeniul fondurilor europene ne-au permis să modificăm proiectul din mers, aşa că ne-am asigurat că lucrurile sunt bine făcute, chiar dacă asta a întârziat finalizarea lucrărilor", povesteşte Moş.

"Prin noi înşine!" 

Investiţie de 22 milioane euro, cea mai mare de acest gen iniţiată de o administraţie publică din România, aquaparkul orădean, finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 pe Axa prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, a avut ca termen de finalizare luna decembrie a anului 2015. Complexul cu 10 tobogane, 15 bazine de înot şi relaxare, 6 saune, spaţii comerciale, zone sportive ş.a. a fost predat de constructor municipalităţii orădene în primăvara anului următor, dar a fost dat în folosinţă de ADP abia pe 10 septembrie 2016. "Fiind sfârşit de sezon, presiunea a fost mai mică şi am putut învăţa din mers", zice directorul ADP, Liviu Andrica (foto)

În primele luni, angajaţii s-au familiarizat cu modul de funcţionare a complexului. "Investiţia a creat treptat 120 de locuri de muncă. Pentru că în Oradea găseam tot mai greu angajaţi, am ajuns să aducem personal cu microbuzul de la 60 kilometri distanţă". Pentru primăvara acestui an conducerea parcului acvatic vrea să aducă 20 de muncitori tocmai din Nepal, dacă se poate cu familii cu tot, pentru a face faţă provocărilor. "Le vom asigura inclusiv cazare şi masă. Bărbaţii ar putea lucra la curăţenie şi întreţinere, iar femeile la bucătărie", spune directorul.

Presiunea pe angajări a crescut din 2017, când ADP a decis să acopere singură toate serviciile, de la bucătărie la masaj. "În aquapark clienţii sunt captivi. O firmă din exterior ar putea practica tarife mari, alungând vizitatorii, pe când aşa controlăm preţurile", argumentează directorul. În plus, pentru că în incintă clienţii plătesc pentru bunuri şi servicii doar cu sume preîncărcate pe brăţări pe mână, ADP are control deplin asupra încasărilor. "Totul este la vedere, nu există niciun fel de venit la negru". 

Numai pe profit

Atractivitatea aquaparkului a crescut treptat. Dacă în primele 4 luni de funcţionare din 2016 a primit 160.000 de vizitatori, în 2017 numărul acestora a fost de 300.000, pentru ca în 2018 să urce la 349.000 clienţi. "2019 a fost anul nostru de «boom». Am avut peste 500.000 de vizitatori şi 3,5 milioane euro profit", spune directorul.

Judecând după maşinile din parcare şi localităţile din care se fac rezervările online, majoritatea vizitatorilor sunt din afara judeţului Bihor. "Avem clienţi din Cluj, Arad, Satu Mare, Timişoara sau Braşov, care nu mai merg la aquaparkurile din ţara vecină, dar în ultimii ani au început să vină turişti din Ungaria, Polonia, Cehia şi Germania sau români care muncesc în străinătate şi îşi fac concediul în ţară", zice Andrica.

Restricţiile impuse pentru limitarea răspândirii pandemiei, începând cu anul 2020, au redus numărul vizitatorilor la 143.000 persoane, iar profitul la circa 500.000 euro. "Anul trecut l-am încheiat, totuşi, cu 240.000 vizitatori şi un profit triplu faţă de 2020, de 1,5 milioane euro".

Cap la cap, parcul acvatic a înregistrat de la înfiinţare venituri de peste 17 milioane euro şi un profit de 7 milioane euro, pe care ADP l-a împărţit pe jumătate cu Primăria, investindu-l în lucrări publice. "Banii câştigaţi de ADP au fost folosiţi la construirea celor 5 parcări supraetajate din Oradea, ultima fiind dată în folosinţă anul trecut", spune Andrica.

"Ne-ar trebui un hotel"

Pentru anul acesta, conducerea ADP mizează pe venituri în creştere. "Depinde mult de evoluţia pandemiei, dar prognozăm rezultate mai bune decât anul trecut", estimează Andrica. Directorul spune că aquaparkul şi-a pus amprenta asupra întregii economii locale. "Exceptând pandemia, din discuţiile cu proprietarii de restaurante şi vânzătorii de haine, turiştii atraşi de aquapark au crescut vânzările cu circa 25% în fiecare an". 

De altfel, vara, găsirea unor locuri de cazare în Oradea a devenit o misiune imposibilă. "Pentru ca aquaparkul să fie mai atractiv ne-ar trebui un hotel cu circa 100 de camere, de 2-3 stele, fără lux, pentru cei care vin în weekend sau în vacanţă", spune directorul. 

Investiţia ar permite ADP să ofere turiştilor pachete complete, care să includă şi cazare, şi să atragă clienţii care beneficiază de vouchere de vacanţă, lucru în prezent imposibil. "Având în vedere că au trecut 5 ani de la implementarea proiectului şi putem să îi aducem modificări, facem deja demersuri pentru o astfel de investiţie, un hotel în incinta aquaparkului", zice directorul. 

Partea bună este că oraşul nu trebuie să cheltuie niciun leu. ADP vrea să finanţeze construcţia din partea sa de profit, fiind direct interesată să îşi lărgească paleta de servicii. Pentru că ban la ban trage, iar împreună, cel românesc şi cel european, pot face treabă bună...


EXEMPLUL ORADEA
Judeţul şi aquaparkul

Aquaparkul Nymphaea a fost prezentat în vara acestui an de reprezentanţii ADR Nord-Vest, la faţa locului, primarilor marilor oraşe din regiune, ca exemplu de bune practici.

"În perioada următoare 2021-2027 va exista finanţare dedicată pentru astfel de baze de agrement. Ne-ar plăcea să multiplicăm exemplul de la Oradea şi să transformăm fostele ştranduri comuniste din reşedinţele de judeţ în aquaparkuri, pentru ca oamenii să nu mai fie nevoiţi să plece în altă parte", spune Marcel Boloş.

În ciuda concurenţei care se anunţă, directorul ADP Oradea, Liviu Andrica, este de părere că aquaparkul Nymphaea îşi va creşte în continuare atractivitatea. "Am văzut aquaparkuri goale inclusiv în Ungaria, aşa mi-am învăţat lecţia", spune managerul, completând: "Profitul făcut trebuie reinvestit tot timpul, pentru a menţine ridicat nivelul condiţiilor oferite clienţilor".

(Articol publicat în cadrul proiectului Eu Cohesion Funds Impact on People's Live)

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.673 RON
  • 1 EUR = 4.9459 RON
  • 1 HUF = 0.0123 RON