Sânzienele, sărbătorite în Oradea cu o paradă a zânelor, dansuri populare și descântece (FOTO / VIDEO)

Pentru a marca sărbătoarea Sânzienelor, Centrul de Cultură al judeţului Bihor (CCB) şi Ansamblul Artistic Profesionist Crişana au organizat, miercuri, două evenimente în centrul oraşului care au cuprins o paradă a sânzienelor, o expoziţie de costume populare, respectiv un spectacol în aer liber și un descântec în fața Teatrului Regina Maria.

Din cauza temperaturilor ridicate, de peste 30 de grade, evenimentele programate la ora 18 nu s-au bucurat însă de un număr mare de spectatori. 

Parada zânelor

Evenimentul "Sânzienele. Sărbătoarea soarelui. Florile soarelui şi lunii", organizat de CCB, a început cu o paradă a sânzienelor, nouă la număr, care au pornit de la Şcoala de Arte Francisc Hubic pe traseul magazinul Crişul – strada Republicii – Piaţa Unirii.

În timpul traseului, cele nouă artiste locale: Violeta Gherman, Ioana Urs, Anca Pavel, Andrada Crăciun, Andrada Tulvan, Georgiana Szilagyi, Oana Berdie, Romina Suciu și Maria-Alexandra Secan, îmbrăcate în costume populare albe și purtând cununi din flori pe cap, au împărţit pliante informative despre tradiţiile şi obiceiurile legate de sărbătoarea Sânzienelor puținilor trecători și orădenilor care stăteau la terase. 

Ajunse în piaţa din centrul oraşului, acestea au format un cerc şi, ţinându-se de mâini, au interpretat un cântec din folclor dedicat sânzienelor.

La final, pentru a marca şi Ziua Iei care se sărbătoreşte joi, în acelaşi timp cu Sânzienele, interpreta de muzică populară Violeta Gherman a prezentat 10 costume populare din colecţia personală.

"Pentru mine costumul popular nu reprezintă o haină, ci un obiect identitar, cu care putem identifica un neam, un popor, o regiune dintr-o ţară. Acestea sunt doar o parte dintre costumele mele, iar majoritatea au simboluri specifice regiunii traversate de Crişul Repede. Ele sunt formate din spăcel, poală, zadie, cojoc şi batic, sau cârpă, cum se spune la noi", a spus artista.

Descântec la Teatru

Organizat separat, dar în acelaşi interval de timp şi tot pentru a marca sărbătoarea Sânzienelor, spectacolul de muzică şi dansuri populare al Ansamblului Profesionist Crişana (din subordinea Teatrului Regina Maria) a început în Piaţa Unirii, artiştii deplasându-se apoi, cântând, până în Piaţa Ferdinand, în faţa Teatrului Regina Maria.

În fața instituției de cultură, aceştia au împodobit steagul Drăgaicei (cum i se mai spune sărbătorii de Sânziene), o prăjină înaltă cu cruce în capăt, care trebuie împodobită conform tradiţiei, cu flori de sânziene, spice de grâu şi pelin, dar artiștii ansamblului au pus și o coroană din cepe.

Programul artiştilor s-a încheiat după ora 21, când câţiva tineri au descântat în faţa Teatrului, cu felinare în mâini, pentru a alunga spiritele rele (video).

În noaptea de 23 spre 24 iunie, tradiţia spune că sânzienele, care pot fi zâne bune sau rele, ies din pădurile întunecate în care trăiesc şi zboară deasupra pământului, cântând şi dansând. Dacă sunt sărbătorite aşa cum spune tradiţia, ele împart rod holdelor, înmulţesc animalele şi păsările şi tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor, dar dacă ei nu celebrează sărbătoarea, ele se supără şi pot aduce boli pe pământ. 

Legenda mai spune că în această noapte sânziana sau sora soarelui s-a dus într-un lan, de unde a cules flori galbene, pe care le-a făcut cunună. La întoarcerea spre casă a aruncat cununa pe casă, spunând: „Cunună de vei cădea, voi muri, iar de vei rămâne, voi trăi o viață lungă!”. De atunci, oamenii obișnuiesc să împletească cununi din flori pe care le aruncă pe casă, dar nu pentru moarte, ci pentru viaţă şi dragoste. Dacă aceste cununi rămân pe acoperişuri este semn bun.

Fetele tinere pun cununile pe apă curgătoare, pentru a-şi cunoaşte ursitul. Ele le pot şi arunca pe case şi afla astfel anii care vor trece până când se vor mărita, şi anume de câte ori cade cununa de pe casă. În cazul în care "se prinde" pe acoperiş din prima încercare, fata se va mărita chiar în acel an.

Totodată, cununile pot fi aşezate la poartă, la uşile grajdurilor şi la icoane, pentru a fi protejată întreaga familie de rele.