Să conlucrăm! Conferinţă româno-maghiară de istoria Transilvanei, la Universitatea din Oradea (FOTO)

Joi şi vineri se desfăşoară la Oradea conferinţa dedicată cercetătorilor şi doctoranzilor în istorie, pe tema istoriei şi istoriografiei Transilvaniei. Evenimentul, denumit "Provocări noi şi răspunsuri în cercetarea istoriei Transilvaniei", organizat de către Asociaţia Doctoranzilor şi Tinerilor Cercetători Maghiari din România, filiala Bihor, cu sprijinul Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea din Oradea, iese în evidenţă în primul rând prin mesajul pe care doreşte să-l transmită.

Atât cercetătorii şi doctoranzii români, cât şi cei maghiari, unii veniţi de la instituţii din Budapesta şi Cluj-Napoca, sunt de acord că astfel de evenimente subliniază că, dincolo de cercetările propriu-zise efectuate de către fiecare în parte, există necesitatea unei mai bune colaborări între aceştia. Conlucrarea este, astfel, termenul cel mai potrivit pentru a descrie desideratul cercetătorilor angrenaţi în această manifestare ştiinţifică.

Deschiderea conferinţei a fost organizată joi la biblioteca Universităţii din Oradea. Moderatorul, Áron Tötös, doctorand al Şcolii de Istorie, Universitatea din Oradea, a arătat că discuţiile din cadrul acestei conferinţe se referă la Transilvania în sensul larg al conceptului, inclusiv Crişana, Banatul şi Maramureşul. "Nu sunt foarte mulţi doctoranzi preocupaţi de istoria Transilvaniei. Ne dorim să existe cercetători care să folosească atât limba română, cât şi cea maghiară în cercetare", a spus Tötös. Conferinţa se află la prima ediţie, dorinţa organizatorilor fiind ca aceasta să se desfăşoare anual. "Ne dorim să fim o punte ce leagă cercetătorii care au teme similare de cercetare, dar sunt vorbitori de limbi diferite", a precizat Tötös.

În cuvântarea sa, istoricul şi profesorul universitar Gabriel Moisa a arătat că "nu este puţin lucru să ne întâlnim pe coordonate care ne unesc pe toţi", făcând referire mai ales la "cei care analizează profesionist istoria, care o fac cu onestitate", în acest fel "prezentul şi viitorul neavând de suferit". "Nu avem cum să fim separaţi, dacă studiem istoria cu onestitate", a conchis profesorul.

Specialist în istoriografia transilvăneană şi istoria comunismului în România, Moisa a făcut apoi o scurtă trecere în revistă a modurilor în care, în trecutul postbelic al României, istoriografia Transilvaniei a fost influenţată, mai corect dirijată de către autorităţi, respectiv folosită ca un instrument de susţinere a diferendelor româno-maghiare. A fost cel mai larg proces al rescrierii istoriei României, din punctul de vedere al ideologiei comuniste.

"Istoricul are simţul măsurii şi are antidotul pentru multe din aceste neînţelegeri", a subliniat Moisa.

Participanţii au convenit că interpretările diferite, determinate de regimurile politice, au lăsat influenţe nefaste ce trebuie acum analizate la rece, astfel încât să se identifice calea corectă de scriere a istoriei.

Instituţiile reprezentate la conferinţă sunt Universitatea din Oradea, Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Institutul de Istorie "George Bariţiu" din Cluj-Napoca, Universitatea Eötvös Lóránd Budapesta şi Universitatea Eszterházy Károly din Eger. Subiectele abordate se referă la demografie, viaţă cotidiană, istorie urbană, istoria învăţământului, istorie militară, politică, nobilime şi intelectualitate transilvană. Lucrările se desfăşoară atât la Universitatea din Oradea, cât şi la Hotelul Continental Forum.