Regele a murit! Trăiască spectacolul!

Cetatea Oradea. Ora 9 şi 10 seara. Un sunet de ambulanţă care nu prevesteşte nimic bun sparge liniştea începutului de noapte şi strecoară câteva picături de teamă, groază şi angoasă. Pe acest fundal sonor intră Regele Lear, urmat de bufonul curţii. Regele, fără strălucirea de altă dată, bătrân şi obosit, vrea să le împartă fiicelor împărăţia. Pentru amestecul de elemente esenţiale - pământ, apă, metal - două îl ademenesc precum nişte sirene. Mezina refuză. Începe drama.

Născut dintr-un respect imens pentru opera lui Shakespeare, spectacolul "În Inima Nopţii - Episodul Lear" îl scoate la rampă încă o dată pe regizorul Gavriil Pinte, a cărui forţă imaginativă depăşeşte din nou aşteptările. Mecanismul exact pe care l-a construit combină realitatea concretă cu oniricul din piesele marelui Will şi invită spectatorul să participe cu propriul bagaj cultural şi imaginativ. În 90 de minute de spectacol se găsesc experienţe cât pentru trei ceasuri.

Faţă de prima parte, Episodul Hamlet, spectacolul "În Inima Nopţii" a pierdut componenta spaţială 4D. Actorii nu mai sunt înconjuraţi de spectatori din patru laturi. Şinele care traversează centrul scenei - calea pierzaniei, a deprecierii umane, "valea plângerii", cum îi spune regizorul - împart publicul în două. De astă dată, spectatorii nu mai sunt ignoraţi, ci priviţi în ochi în repetate rânduri. Textul cu inserţiile teatrologului George Banu este minimalist, dar brutal. E completat de o mişcare scenică aproape extenuantă, ce propulsează actorii spre un nou nivel de performanţă.

Ca un antrenor inspirat, Gavriil Pinte stoarce tot ce e mai bun din echipa cu care lucrează. Ciprian Vultur, transferat de la Satu Mare, este un câştig enorm pentru trupa Iosif Vulcan, e actorul de care Oradea avea nevoie. După uşoara încălzire din "Audiţia", Vultur a fost aruncat direct în apă adâncă şi îl duce pe Lear la limita deziluziei şi căinţei. Va juca rolul alternativ cu Şerban Borda, care, la avanpremieră, l-a privit din tribună. Într-un rol de inspiraţie şi transpiraţie, Mirela Lupu impresionează sub masca bufonului şi duce greul spectacolului conexându-i toate elementele.

Fiicele regelui (Anda Tămăşanu, Angela Tanko şi Georgia Căprărin) mustesc de conflict de la prima silabă rostită. George Voinese, în rolul lui Gloucester, interpretează calculat şi elegant. Completează scena Ciprian Ciuciu (Edgar), Alin Stanciu (Edmund) şi Sebi Lupu (Kent) în partituri episodice dar esenţiale pentru echilibrul general. Ca intendenţi, George Dometi şi Vali V. Popescu contribuie discret la întregirea poveştii jucate pentru prima dată acum 410 ani.

Spectacolul de vineri seara a fost ultima repetiţie cu public înainte de premiera naţională ce se va juca la Târgu Jiu, lângă complexul sculptural al lui Brâncuşi. Va fi o super-întâlnire Shakespeare-Brâncuşi-Pinte-Banu. Premiera orădeană va avea loc în 26 aprilie, pe scena mobilă amplasată în Piaţa Unirii. Dacă vă place să aplaudaţi în picioare, nu rataţi! Spectacolul acesta chiar merită.