URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 13 IULIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Partida Romilor "Pro Europa" organizează un mare concert intitulat "Romi pentru România", vineri, 19 iulie, în Cetate. Vor fi prezenţi unii dintre cei mai celebri manelişti din România, precum Florin Salam şi Tzanca Uraganu, alături de alţi artişti din ţară. Vor fi standuri de alimentaţie publică de unde nu vor lipsi unele preparate tradiţionale: mâncarea la ceaun şi la proţap.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Plicticoasa campanie electorală s-a animat abia pe final, când am avut parte și de o adevărată „lovitură de imagine”, amintind de marile dezvăluiri ce făceau „deliciul” confruntărilor politice din anii 90. Prefectului liberal Dumitru Țiplea i-a fost „extras”, din debaraua în care-l credea bine ascuns, un schelet încă urât mirositor, datând din perioada studenției...
Zic şi eu
Adrian Cris
Nici n-am apucat să uităm bulibășeala alegerilor comasate din 9 iunie, locale și europarlamentare, cu acuze de furt și o impardonabilă întârziere în centralizarea și publicarea rezultatelor, că deja ne putem imagina ce se va întâmpla la alegerile de la finele anului, în legătură cu care tocmai s-a decis că vor fi intercalate: turul I al scrutinului prezidențial pe 24 noiembrie, urmat pe 1 decembrie de cel legislativ, pentru desemnarea viitorilor senatori și deputați, iar apoi, pe 8 decembrie, de turul II al alegerilor prezidențiale.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Credeți că aducerea antrenorului Gustavo Aragolaza și preparatorului Maurizio Miele la FC Bihor este o mișcare strategică bună? Că va da roade?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 28 iunie a.c. s-a publicat în Monitorul Oficial o nouă Ordonanță de Urgență care modifică din nou Codul Rutier și, din păcate, nu în bine. În războiul contra drogurilor și alcoolului la volan, guvernanții scot pe bandă monstruozități juridice care nu fac decât să lovească în cetățeanul onest și să aducă noi pete pe obrazul Statului. Ceea ce s-a făcut prin această Ordonanță depășește, însă, toate aberațiile anterioare și încalcă orice regulă de drept și de bun-simț juridic.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
După stabilirea diagnosticului de diabet de tip 2, medicul va elabora o strategie terapeutică în concordanță cu existența factorilor de risc existenți (în principal cardiovasculari și renali), de obiceiurile alimentare și de modul de viață al pacientului. De asemenea, medicul va prescrie și unele măsuri igienico-dietetice de tratament constând într-un regim alimentar echilibrat și o activitate fizică regulată. Aceste măsuri sunt de multe ori primordiale pentru ameliorarea echilibrului glicemiei.
05 Iulie 2024, 11:31

Poluarea la bani mărunți: Primarii din Bihor investesc sume mici în protecția mediului înconjurător

Poluarea la bani mărunți: Primarii din Bihor investesc sume mici în protecția mediului înconjurător NATURĂ ȘI GUNOAIE. Bihorul a fost printre primele județe din România care a implementat, pe bani europeni, un sistem integrat de management al deșeurilor (SMID), ceea ce înseamnă că toți locuitorii județului au acces la servicii de salubritate. Diverse zone sunt totuși acoperite adesea cu gunoaie aruncate clandestin, iar pentru multe primării singura cheltuială de mediu este curățarea lor
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Problemele de poluare și ocrotire a mediului câștigă prioritate pe agenda publică, specialiștii avertizând că planeta se încălzește accelerat, iar guvernele trebuie să ia măsuri. 

Dincolo de perspectiva macro, problema necesită și o analiză la firul ierbii. Așa cum fiecare cetățean, prin gesturile sale, este dator să fie responsabil cu mediul, și primăriile poartă o răspundere pentru ambientul locuitorilor lor.

O analiză a bugetelor de cheltuieli ale mai multor primării din Bihor pe anul trecut arată că problemele de acest fel sunt, însă, la coada priorităților. În cele mai fericite cazuri, edilii cheltuie 5-6% din bugete pentru salubritate și spații verzi, alții alocând doar mărunțiș.

Mai puțin decât vecinii

Documente stufoase și aproape respingătoare prin noianul de cifre greu de interpretat pe care le conțin, bugetele locale ascund, de fapt, informații de care fiecare cetățean ar trebui să fie preocupat, căci arată pe ce se cheltuie banii publici. Cheltuielile menite să protejeze mediul se regăsesc în bugete sub clasificările „Protecția mediului”, „Salubritate” sau „Întreținere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive și de agrement”.

Suma acestor plăți arată cât preț pun edilii pe bunăstarea mediului înconjurător. Cum era de așteptat, cheltuielile cele mai mari pentru mediu, în Bihor, le-a făcut primăria municipiului reședință de județ. Conform bugetului de anul trecut, Primăria Oradea a cheltuit pentru protecția mediului puțin peste 33 milioane lei (33.057.527), bani din care cea mai mare parte (29.995.584 lei) pentru serviciile de salubritate și canalizare.  Puțin peste 10 milioane de lei s-au dus pe curățarea și amenajarea spațiilor verzi, Oradea având o suprafață mare de spații verzi pe cap de locuitor (30,77 mp, în total aproape 670 de hectare). 

În total, plățile reprezintă 1,49% din bugetul total al Oradiei pe anul trecut, mult mai puțin decât alocă reședințele județelor vecine: Timișoara - 3,05%, Cluj-Napoca - 6,32%, Arad - 6,91%.

Pe bani europeni

În schimb, Primăria Oradea se laudă și cu alte cheltuieli menite să îmbunătățească starea mediului, prin diverse investiții cu bani europeni. 

În 2023, municipalitatea a avut în derulare 29 de proiecte cu impact asupra mediului înconjurător, listă pe care se regăsesc, în diverse etape, de la proiectare la execuție, investiții în amenajarea de piste pentru bicicliști ori a parcurilor mari din oraș, cum sunt Petőfi, 22 Decembrie, I.C. Brătianu sau Libertății, montarea stațiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice, construirea unui parc fotovoltaic pe strada Matei Corvin, ori - cea mai scumpă dintre toate - amenajarea pasajelor subterane din Piața Emanuil Gojdu, care fluidizează traficul rutier din centrul orașului, ceea ce ar trebui să reducă poluarea produsă de autoturisme.

Semn că în Oradea există un oarecare interes pentru mediu.

Cifrele nepăsării

În celelalte orașe din Bihor, preocuparea pentru mediu variază de la inexistentă la obiectiv asumat. 

În Vașcău, oraș de la poalele Parcului Natural Apuseni, cea mai importantă arie protejată din Bihor, având pe teritoriul său situl ocrotit Platoul Vașcău, Primăria nu a alocat în 2023 nici un leu pentru protecția mediului. Nici nu e de mirare: e cea mai săracă primărie de oraș din județ, care din bugetul propriu nu-și asigură nici măcar funcționarea, supraviețuind cu bani de la bugetul de stat. Mai mult, anul trecut a fost executată silit pentru neplata facturilor de salubritate de către firma AVE, companie deținută majoritar de o firmă din Ungaria.

În Beiuș, un alt oraș mărginit de munți și de arii protejate (Munții Pădurea Craiului, Munții Codru-Moma, Munții Bihorului) și care ar trebui să fie interesat de conservarea locurilor pitorești, doar 1,35% din bugetul pe anul trecut s-a cheltuit pentru protejarea mediului. Cei mai mulți bani - peste 1 milion lei (1.210.428 lei) - s-au dat pe întreținerea celor 74.518 mp de spații verzi din oraș (7,41 mp/cap de locuitor), în timp ce salubrizarea străzilor a costat 294.753 lei.

Investiții în... salarii

Clasamentul primăriilor care investesc cel mai puțin pe ocrotirea mediului continuă cu Salonta, unde alocarea a fost, anul trecut, de 2,69% din buget (2.393.342 lei), din care jumătate (1,3 milioane) pentru salubritate, iar diferența pe spații verzi. 

În Marghita, oraș cu 13.000 locuitori și 31,35 mp spații verzi pe cap de locuitor, anul trecut Primăria a alocat cheltuielilor de mediu 2,82% din buget, adică mai puțin de 4 milioane lei (3.938.768).

La Nucet, oraș întins pe teritoriul Munților Apuseni, având în administrare și satul de vacanță Vârtop, grija față de mediu a însemnat, în cifrele anului trecut, doar 310.039 lei, adică 4,15% din toate cheltuielile Primăriei. Aici, comisarii de mediu bihoreni au descoperit, tot anul trecut, că edilii deversează rețeaua de canalizare în natură. Administrația locală a plătit cea mai mare parte din acești bani (259.987 lei) pentru salariile angajaților responsabili de întreținerea spațiilor verzi, indemnizațiile de hrană, voucherele de vacanță ale acestora și contribuțiile sociale. Asta înseamnă că, în mod real, pentru curățenie și amenajarea spațiilor verzi, de altfel puține în oraș (doar 12.044 mp, adică 5,98 mp/locuitor), Primăria Nucet a plătit doar 10.000 euro! Mai nimic...

Semne bune la Valea lui Mihai

În Valea lui Mihai, 4,32% din cheltuielile anului 2023 au ajuns în sectorul mediului. Cea mai mare parte a celor 2,6 milioane lei (mai precis, 2.247.627 lei) s-au plătit într-un proiect cu finanțare europeană menit să reducă emisiile de carbon. 

Prin această investiție, în oraș se construiesc drumuri pentru transportul public, s-au achiziționat două microbuze alimentate cu gaz, deci mai puțin poluante, s-au construit 12 stații de transport public și 20 km de piste pentru bicicliști și, un pas important pentru orașul cu mai puțin de 9.000 de locuitori, s-a înființat un serviciu de transport local.

Valea lui Mihai are planuri mărețe și pentru spațiile verzi: tot pe bani europeni, are în execuție un parc de 22,4 hectare, care va face ca suprafața de spații verzi pe cap de locuitor să crească la 28,05 mp (de la 9,66 mp, cât este în prezent). 

Ștei vrea titlul european

La Săcueni, cheltuielile de mediu au reprezentat anul trecut 5,84% din buget (2,8 milioane lei), din care cea mai mare parte s-a plătit pentru salubritate, situație similară cu a Aleșdului, unde 6% din buget s-a cheltuit pentru protecția mediului și spații verzi, adică 3.519.108 lei, din care aproape un sfert (772.285 lei) pentru măturat stradal.

Ștei este singurul oraș din Bihor care a evidențiat distinct în bugetul pe 2023 cheltuieli pentru reducerea și controlul poluării - 101.737 lei, bani plătiți pentru monitorizarea gropii de gunoi închise, deoarece nu era conformă normelor europene, și pentru obligațiile datorate Fondului de Mediu. 

Pentru salubritate și întreținerea spațiilor verzi, Primăria Ștei a plătit 4.028.950 lei (5,79% din totalul cheltuielilor), bani investiți inclusiv în împădurirea a 5 hectare de pădure în jurul orașului ce marchează ambiția de a obține titlul de „oraș verde european”. 

Fără investiții pentru ariile protejate

Nici în comunele din Zona Metropolitană Oradea grija pentru mediu nu este prioritară, din perspectiva alocărilor bugetare. 

În Oșorhei, de pildă, doar 0,2% din buget a fost direcționat către aceste probleme, la Nojorid - 1,26%, în timp ce Sânmartin, comuna unde se află „perlele” turismului bihorean, adică stațiunile Băile Felix și Băile 1 Mai (ambele cu arii protejate pe teritoriul lor), a investit 5,38% din cheltuieli pentru salubritate sau spații verzi.

O alocare bugetară mai mare s-a înregistrat în Sântandrei, unde 9,03% din cheltuielile (care au însumat 22.306.639 lei) s-au plătit pentru curățenie și parcuri.

Alte comune, deși au un potențial turistic însemnat, datorită ariilor protejate, nu pun mare preț pe ele. Șuncuiuș, aflată în defileul Crișului Repede, a direcționat anul trecut doar 0,85% din buget pentru probleme de mediu (exclusiv pentru întreținere spații verzi și fără nici un leu pentru curățenie). Iar la Roșia, înconjurată de peșteri importante, s-au cheltuit 0,62% din buget pentru protecția mediului, exclusiv pentru colectarea unor deșeuri aruncate clandestin.

Efectele, pe termen lung

În contextul în care Bihorul are, în continuare, localități fără canalizare, cu ulițe din pământ și fără servicii medicale, pare că problemele de mediu sunt secundare, un fel de „tichie de mărgăritar”. Totuși, preocuparea ar trebui să fie mai mare, spun specialiștii, care atenționează că pe termen lung poluarea și murdăria ucid.

„Tot ce este toxic în aerul atmosferic induce daune pulmonare. Nu poți cuantifica pentru un pacient cu afecțiuni pulmonare cât anume din îmbolnăvire a fost cauzată de noxe - de fumatul pasiv, de faptul că în copilărie a locuit într-o casă neventilată și a respirat fumul de la sobe sau că în tinerețe a fost profesor și se fuma în cancelarie, pentru că atunci fumatul nu era considerat nociv. Dar ce știm astăzi este că pe termen lung, de 30-40 de ani, toți acești factori cumulați contribuie la declanșarea unor afecțiuni pulmonare”, explică dr. Lavinia Davidescu (foto), medic primar pneumolog.

Altfel spus, fiecare zi într-un mediu poluat lasă urme, iar administrațiile locale ar trebui să țină cont de asta când stabilesc prioritățile bugetare. 


MAI VERDE, MAI REZILIENT
Cine a semnat Acordul orașelor verzi?

Grija pentru spațiile verzi din localități este considerată o soluție de reziliență în fața amenințărilor climatice, motiv pentru care îi este dedicat un capitol aparte în Pactul Climatic European, parte din strategia ecologistă a UE - Green Deal.

UE recomandă fiecărei administrații din țările membre să asigure minimum 26 mp de spațiu verde pentru fiecare locuitor, însă ambițiile pot fi și mai mari: recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății este de 50 mp/cap de locuitor. 

În România, conform datelor din 2022 ale Institutului Național de Statistică, cele mai mari suprafețe de spații verzi pe cap de locuitor le au orașele Baia Mare (133 mp), Piatra Olt (81 mp) și Mangalia (76 mp).

Tot pentru stimularea priorităților ecologiste în orașele europene, UE a inițiat Acordul orașelor verzi, un angajament al primarilor dispuși să facă localitățile mai curate și mai sănătoase. Din România, până acum, acordul a fost semnat de 7 primari, nici unul din Bihor: Alba Iulia, Bistrița, Brașov, Cluj-Napoca, Galați, Roman, Tulcea. Toate aceste orașe trebuie să implementeze măsuri sustenabile de îmbunătățire a calității aerului, apei și biodiversității, de stimulare a economiei circulare și de reducere a poluării fonice.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
2 Comentarii
Am dat mai jos doar un exemplu a ceea ce înseamnă "mediul".
SMID este o părticică a aspectelor de mediu, poluare și viitor în cadrul calității vieții. Dezastrul din România în general și Bihor în mod deosebit este crunt ... pentru că acest județ nu îndeplinește corect niciunul dintre subdomeniile de referință. La Oradea se vede din plin. Parcul Petofi este cel mai relevant proiect al municipalității. A se vedea ce a fost, ce este și cândva ce va fi ... care sunt diferențele între a face ceva bine și a-ți bate joc de orașul tău.
Postat 06 Iulie 2024, 08:49 de KP
Nici Bihoreanul nu prea pricepe cum funcționează sistemul.
Se numește SMID (sistemul integrat de gestionare a deșeurilor). La nivelul tururor județelor, SMID este gestionat de către consiliile județene, care au la îndemână regulile europene, standardele și normele în materie, pe care le-au primit de la nivelul Ministerului Mediului. Conform acestora s-a creat și în Bihor, sub coordonarea tehnică și administrativă a CJ Bihor, adociația de dezvoltare intercomunitară ECOLECT Bihor. Aceasta, urmare indiponibilității de înțelegere a sistemului de către președintele consiliului județean, este condusă ca președinte al asociației de către vicele Mălan. În fapt, alt habarnist care, în lipsa vreunui curs de specialitate măcar, lucrează cu întreaga asociație a cărei membri sunt localitățile județului, doar în favoarea operatorilor ... nu în cea a cetățenilor care ar trebui să fie beneficiari ai sistemului, nicidecum niște aducători de profit pentru cei ce dețin afacerea cu groapa ecologică. Această Ecolect este cauza tuturor problemelor cu salubrizarea localităților, pentru că măsurile coercitive de gestionare a unor probleme de mediu la adresa operatorilor lipsesc cu desăvârșire. Cu mai puține astfel de probleme se confruntă RER Vest care are o experiență de zeci de ani în activitate, în schimb operatorul AVE, care este parte a grupului Keviep SA, e de groază. Habarnismul și reaua credință se îmbină perfect la AVE Bihor, care nu respectă nici măcar standardele minimale ale legilor din domeniu, ci doar se ascunde după așa-zisele hotărâri acoperitoare pe care le ia asociația Ecolect cu a sa conducere prezidată de vicele Mălan. Exemplu. Dpre deosebire de județul vecin Arad, unde la fiecare intersecție mai mare de drumuri și străzi din rural găsești toate categoriile de containere (cu sau fără țarcuri cum sunt și în urban), în localitățile Bihorului nu vezi nicio astfel de platformă de volectare voluntară, feea ce face fa toate drumurile să fie pline de gunoaie. Astfel că, SMID în Bihor este la jumătatea dezastrului, în timp ce profitul operatorilor, mai ales ale Keviep și al său AVE, a crescut în ultimii 3 ani cu peste 300%. Ținând cont că toate costurile vieții, înglobate la comun, au crescut în România cu peste 40% în ultimii 3 ani, poți cuantifica ușor rezultatele activității ADI Ecolect Bihor, care a încurajat îmbogățirea Keviep+AVE, pe spinarea bihorenilor cu peste 300%. Rușine CJ Bihor pentru amatorismul edililor, atât cel de la nivel județean cât și cel de la nivel comunal, cu toți primarii voștri dezinteresați pe care nu îi îndrumați corect și legal.
Postat 06 Iulie 2024, 08:38 de KP
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5873 RON
  • 1 EUR = 4.9749 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON