În 22 noiembrie a.c., Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat o decizie foarte importantă cu privire la modul în care se poate dispune de bunurile şi de banii publici.
În concret, instanţa a admis recursul unui partid politic şi a anulat definitiv 20 de hotărâri ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti prin care s-au înfiinţat tot atâtea societăţi ce urmau să gestioneze un uriaş "patrimoniu" public.
Problema care a făcut obiectul litigiului a fost dacă o hotărâre prin care se înfinţează o societate în urma asocierii între oraş şi o altă societate este o "hotărâre privind patrimoniul", care trebuie adoptată cu 2/3 din numărul consilierilor în funcţie, sau o hotărâre privind "asocierea cu alte persoane juridice", în cazul căreia era necesară o majoritate de numai 50% plus unu din numărul consilierilor.
Dezbaterile au fost la cel mai înalt nivel juridic, fiind depuse la dosar nu mai puţin de patru opinii legale, de la unii dintre cei mai respectaţi profesori din ţară (trei de la Universitatea din Bucureşti şi unul de la Universitatea de Vest din Timişoara), două fiind într-un sens şi două în sens contrar.
În final, cred că instanţa a adoptat soluţia corectă, care ne spune, în esenţă, că orice hotărâre care implică transfer de bunuri, în orice formă, trebuie luată doar cu majoritate calificată de 2/3, deoarece voinţa legiuitorului a fost în sensul de a proteja patrimoniul oraşelor/comunelor prin asigurarea acestei majorităţi pentru orice act ce implică transferuri patrimoniale, tocmai pentru ca majorităţi politice fragile să nu poată dispune după bunul plac de patrimoniul unei unităţi administrative. În sens contrar, practic, orice primar şi o majoritate de conjunctură ar putea face ce doresc cu patrimoniul comunităţii, ai cărui vremelnici administratori sunt.
Chiar dacă hotărârea nu are efect obligatoriu în alte situaţii, fiind doar o decizie "de speţă", importanţa litigiului în care a fost pronunţată îi conferă o "greutate" aparte, fiind, în opinia mea, un semn de normalitate în societatea românească de astăzi.
Urmează să vedem dacă această hotărâre va fi şi respectată de cei cărora li se adresează în mod direct, deoarece continuarea procedurilor judiciare pentru punerea ei în executare va genera pagube care, finalmente, vor fi suportate tot din buzunarul contribuabilului.
.jpg "Resturi dintr-o dronă rusească au fost găsite pe teritoriul României, în județul Tulcea. MApN continuă căutările")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.