URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 04 IUNIE 2026
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Intrarea Primăriei în posesia spațiului al cărei proprietar este, pentru reabilitarea Colegiului Eminescu, a înregistrat o nedorită premieră: operațiunea de comando în fruntea căreia s-a plasat un funcționar, (ne)Norocel Popescu, care a intrat în ziduri ca un adevărat Terminator.
Zic şi eu
Adrian Cris
Două știri de săptămâna trecută înseamnă câteva zeci de milioane de euro în plus pentru bihoreni. Bineînțeles, nu băgați în traiste. Primăria Oradea a primit încă 151,6 milioane de lei din Programul Regional 2021-2027, pe care îi va folosi, între altele, pentru o nouă școală în Nufărul, înnoirea cartierului, reabilitarea unei grădinițe în Rogerius ori a Colegiului Mihai Viteazul. 
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce ar trebui să facă Nicușor Dan pentru formarea viitorului Guvern?






De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Săptămâna trecută a fost adoptată o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, cu consecința demiterii acestui guvern. În acest context, cred că este important să se înțeleagă ce mecanisme constituționale există pentru soluționarea crizei politice generate de adoptarea acestei moțiuni de cenzură.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
02 Noiembrie 2019, 18:50

Oradea ieri, Oradea azi: Povestea podurilor din orașul de pe Crișul Repede

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1916. Punţi de fier

În preajma Primului Război Mondial şi la capătul unei perioade faste, de dezvoltare, în Oradea existau, peste Crişul Repede, mai multe poduri pietonale, rutiere şi feroviare construite pe structură metalică. Construit în 1893, cu numele de "botez" Szent László, Podul Mic (foto), care a legat pieţele centrale şi a fost străbătut de tramvai, era la începutul secolului XX cel mai aglomerat.

Cu 56 metri lungime şi 11 metri lăţime, podul nu avea pilon de susţinere, iar structura era în formă de arc.

Construcţia a fost aruncată în aer în 1944, de armata germană aflată în retragere. După modelul său, în preajma anului 1910 a fost ridicat un pod în preajma Cetăţii, în capătul actualului bulevard Magheru.

Poate cel mai frumos pod rutier construit în epocă se afla pe strada Vitéz (Decebal), ce avusese ca model Podul cu Lanţuri din Budapesta şi fusese dat în folosinţă în 1913. La acestea se adăuga podul pietonal de lângă Hala Comercială, numit Podul Paralelor, dar şi podul feroviar din zona Velenţa, de pe calea ferată Oradea - Cluj. Acestor poduri peste Criş li s-au adăugat pasarelele peste pârâurile Peţa, Paris, Sălbatic.

2019. Infrastructură dezvoltată

În prezent, cu excepţia podului feroviar din Velenţa, niciunul din podurile de la 1916 nu mai există. Dacă podul din centru a fost aruncat în aer de armata germană, cel de pe strada Decebal a fost rupt de viitură, iar pasarelele peste Peţa au dispărut odată cu mutarea cursului pârâului.

Acum, peste Criş sunt opt poduri rutiere, două feroviare şi unul pietonal. Cel mai vechi este Podul Szent László, finalizat în 1949 şi urmat în scurt timp de Podul Dacia. Acesta din urmă a fost extins de două ori, în 1996 şi în 2019, astfel încât să preia traficul tot mai crescut din zonă. De asemenea, Podul Sf. Ladislau, care a purtat şi numele de Ferdinand, a fost reabilitat recent (foto).

Podul Decebal a fost inaugurat în 1984, când cartierul de blocuri abia că începea să fie construit, iar Podul Intelectualilor datează din 1974. Primul pod de pe strada Densuşianu a fost construit în aceeaşi perioadă, iar cel de-al doilea în 2011. Printre podurile noi ale oraşului se mai numără Carol I (2011), Prezan (2015) şi Centenarului (2018). Alte două poduri pietonale sunt în plan, unul lângă Hotelul Hilton, altul în zona Colegiului "Mihai Viteazul".

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
6 Comentarii
sandu
Noa nu fi rău că nu-ți fură nimeni gândirea liberală, îl refăceam și pe cel al paralelor.
Postat 03 Noiembrie 2019, 05:55 de User anonimizat
tepes
L-au lăsat să moară neconsolidându-l, probabil deranja stema imperială.
Postat 03 Noiembrie 2019, 05:49 de User anonimizat
two
Cu atâția bani IEuropeni, ( adică 600.000 milioane € ) tu refaci doar un pod ??? Felicitări pentru gândirea PSD
Postat 03 Noiembrie 2019, 01:24 de Sandu1206
Interesant
In 100 de ani , s-au făcut 4 Poduri rutiere, în 10 ani s-au făcut încă 4 .
Postat 02 Noiembrie 2019, 21:37 de Sandu1206
1981,03.18
podul Decebal a fost refacut inca din epoca (Blajovici),dat daca nu=ti place ceva ai ocazia sa te muti dincolode Bors
Postat 02 Noiembrie 2019, 20:35 de tepes
...
Cu toți banii ăștia iuropeni refăceam podul metalic din Decebal chiar și în alt loc, o capodoperă!
Postat 02 Noiembrie 2019, 20:19 de User anonimizat
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5281 RON
  • 1 EUR = 5.2592 RON
  • 1 HUF = 0.0148 RON