URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 19 APRILIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Dacă te iei după iubitorii de clorofilă, în Oradea s-a defrișat în ultimii ani o suprafață egală cu jumătate din Pădurea Amazoniană. De la Primărie ți se va spune că în ultimii 10 ani abia au dispărut doi copaci și o creangă, și aceea din cauza furtunii de anul trecut...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Săptămâna trecută, înainte ca lucrările de 70 milioane de euro derulate la Aeroportul Oradea să se încheie (apropo, va fi un şoc diferenţa!), suspansul privind utilitatea lor s-a risipit: CJ Bihor şi Primăria Oradea au bătut palma cu LOT şi cu HiSky.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți de noul proiect de realizare a unui drum nou între Paleu și Șoseaua Borșului, contestat de unii locuitori din Oncea?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 21 martie a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 58/2024 prin care se aduc modificări atât legii speciale cu privire la sancționarea traficului de droguri, cât și codului penal.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
17 August 2019, 20:06

Oradea ieri, Oradea azi: Liceul „Onisifor Ghibu”, viitor Colegiu, are în spate o istorie de două secole

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1815: Şcolile seleuşenilor

Cartierul orădean Nufărul era, până acum 70 de ani, un sat. Sub influenţa politicii educaţionale şi de dezvoltare a Curţii de la Viena, în secolul al XVIII-lea, acest sat, Seleuş, creşte economic, dar şi spiritual şi educaţional.

Având circa 600-700 de locuitori, aşezarea a fost înzestrată cu o biserică romano-catolică în 1732, prin grija episcopului Csáki Imre, pe lângă ea funcţionând şi o şcoală confesională. În 1815, 12 copii învăţau aici cititul, scrisul şi aritmetica, orele fiind ţinute luni, marţi şi vineri. Sâmbăta şi duminica învăţau doctrina religioasă.

Şcoala din Seleuş a fost reconstruită în 1891, având mai multe camere, cea principală fiind destinată studiului elevilor. Clădirea era dotată cu o locuinţă pentru învăţător, bucătărie şi cămară, pivniţă, afumătoare şi grajd.

Până în 1912, prin dezvoltarea satului, lângă şcoala de băieţi au mai apărut o grădiniţă şi o şcoală de fete. Elevele au beneficiat de priceperea unei învăţătoare cu vechime: Elisabeta Szabó, care a predat la şcoala de fete până în 1948. În perioada interbelică, cele două au devenit şcoli de stat.

2019: Proaspăt Colegiu Naţional

După reforma agrară din 1921, s-au solicitat 3,4 hectare pentru fiecare şcoală, ca "grădini de economie", care aveau să fie lucrate de elevi. În anii ’30, ambele şcoli aveau curţi mari, însă mobilierul era vechi, iar cadrele didactice insuficiente, dat fiind că după statificare au fost introduse mai multe discipline de studiu.

La începutul perioadei comuniste, când Seleuşul a devenit cartierul Nufărul, aici existau două şcoli, una românească (aproape de bisericuţă) şi alta maghiară (în zona străzii Bumbacului). Clădirile lor au fost desfiinţate cu timpul pentru a face loc blocurilor.

Şcoala maghiară a devenit Şcoala elementară nr. 3, de opt clase, care în 1976 a absorbit vechea şcoală românească, devenită Şcoala generală nr. 20. Până în 1990, numărul elevilor a crescut la 2.400, impunându-se construirea unei noi clădiri. Şcoala nr. 3 a fost transformată în Liceul Teoretic "Onisifor Ghibu" în 1995.

Azi, cei peste 1.800 de elevi din clasele 0-XII au la dispoziţie săli de clasă moderne, bază sportivă, bibliotecă şi laboratoare. Din anul şcolar 2019-2020, Liceul va deveni Colegiu Naţional.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6625 RON
  • 1 EUR = 4.9763 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON