URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 28 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
De când au venit liberalii la conducerea Oradiei, numai de dezbinare avem parte. Se face un pod nou peste Criș: de ce se face? Și dacă se face, de ce are doar o bandă pe sens? La ce ne trebuie drum expres când pe terenurile alea vegetația creștea liniștită încă de pe vremea lui Ladislau Întemeietorul? Iar se fac pasaje supra și subterane? E scandalos cum se intervine la renovarea parcurilor, nu era mai bine înainte?!
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
02 Februarie 2020, 12:36

Oradea ieri, Oradea azi: Fostă arteră industrială, zona Barcăului devine parc cu terenuri de sport

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1980. Stradă de legătură

Cartierul orădean Ioşia a apărut la sfârşitul anilor ’20 şi începutul anilor ’30, ca urmare a parcelărilor pe care Primăria le-a făcut după reforma agrară. În perioada interbelică, aici au fost construite sute de case, majoritatea modeste, locuite de familii româneşti. Între cele câteva străzi mai importante, care leagă marginile cartierului, se află şi actuala stradă Barcăului. Dacă înainte de Al Doilea Război Mondial e posibil să nu fi avut o denumire oficială, în anii 1940-1944 a purtat numele scriitorului Keszthely Zoltán.

Numele actual a fost atribuit la începutul perioadei comuniste. Fiindcă strada are o lăţime mare, autorităţile interbelice au construit de-a lungul ei o cale ferată, cu funcţiunea atât de linie industrială, cât şi de tramvai. Ea făcea legătura între Gara de Vest şi platforma industrială Phoebus, devenită ulterior Înfrăţirea, fiind folosită pentru transportarea mărfurilor. Pe acelaşi traseu, cu legătură în strada Decebal, au circulat până prin 1970 şi tramvaie, pe linia E, redenumită 7. Linia a fost în uz până în anii ’90, fiind abandonată după închiderea platformei industriale.

2020. Coridor verde

Capătul vechii linii dinspre şoseaua de centură a mai fost folosit o vreme ca linie de garare, în 1997 şi 2002 aici fiind descărcate tramvaiele aduse din Germania. În timp, de-a lungul liniei au apărut mai multe clădiri improvizate, din cărămidă şi tablă, care în anii 2000 au devenit sedii ale unor firme de colectare a fierului vechi. De fapt, fierul vechi era "vedeta" zonei, căci la finalul anilor ’90 pe la jumătatea străzii fiind depozitate zeci de caroserii de tramvai.

În prezent, metalul şi rugina sunt înlocuite cu iarbă şi spaţii de recreere. La comanda Primăriei, o asociere de firme transformă locul, dezafectat de toate construcţiile, într-un parc cu terenuri de sport pe o suprafaţă de 3,8 hectare. Investiţia costă 7,7 milioane lei şi este finanţată din fonduri europene, iar în final locuitorii zonei se vor bucura de noi spaţii verzi, aparate de fitness în aer liber, inclusiv pentru persoane cu dizabilităţi, aparate de joacă pentru copii, pistă pentru alergat, toalete publice şi wi-fi. Strada Barcăului va avea, de asemenea, şi o pistă pentru biciclişti. Pe ambele laturi se află case, unele la fel de vechi precum strada însăşi.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5892 RON
  • 1 EUR = 4.971 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON