URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 04 IUNIE 2026
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Intrarea Primăriei în posesia spațiului al cărei proprietar este, pentru reabilitarea Colegiului Eminescu, a înregistrat o nedorită premieră: operațiunea de comando în fruntea căreia s-a plasat un funcționar, (ne)Norocel Popescu, care a intrat în ziduri ca un adevărat Terminator.
Zic şi eu
Adrian Cris
Două știri de săptămâna trecută înseamnă câteva zeci de milioane de euro în plus pentru bihoreni. Bineînțeles, nu băgați în traiste. Primăria Oradea a primit încă 151,6 milioane de lei din Programul Regional 2021-2027, pe care îi va folosi, între altele, pentru o nouă școală în Nufărul, înnoirea cartierului, reabilitarea unei grădinițe în Rogerius ori a Colegiului Mihai Viteazul. 
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce ar trebui să facă Nicușor Dan pentru formarea viitorului Guvern?






De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Săptămâna trecută a fost adoptată o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, cu consecința demiterii acestui guvern. În acest context, cred că este important să se înțeleagă ce mecanisme constituționale există pentru soluționarea crizei politice generate de adoptarea acestei moțiuni de cenzură.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
03 Februarie 2019, 09:19

Oradea ieri, Oradea azi: Cine a fost Petre Dejeu, promotorul monografiilor interbelice despre Oradea şi judeţul Bihor

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1922. Consilier cultural al oraşului

După Marea Unire, una din provocările prioritare a fost organizarea administrativă în baza legislaţiei româneşti, dar şi stimularea educaţiei şi a culturii în limba română. Unul dintre pionii importanţi ai acestor activităţi a fost Petre Dejeu

Născut în satul Auşeu, lângă Aleşd, în 1892, Dejeu a terminat clasele primare în localitatea natală, urmând apoi liceul şi şcoala normală în Oradea. Pregătirea profesorală a făcut-o la Academia pedagogică din Budapesta.

După întoarcerea din capitala Ungariei s-a angajat profesor la Şcoala normală unită, iar apoi a predat şi la Şcoala normală de băieţi Iosif Vulcan şi la Gimnaziul Alexandru Roman din Oradea.

Erau primii ani de după Marea Unire, iar în cadrul Primăriei a fost înfiinţată o secţie a "Instrucţiunii poporale", responsabilă cu educaţia şi cultura locală.

Coordonarea era făcută de către un consilier cultural. Primul astfel de consilier a fost Petre Dejeu, numit prin Înalt Decret Regal pe 13 decembrie 1922.

Era perioada în care apăreau primele ziare româneşti din Oradea, se organizau asociaţii culturale (precum Cele Trei Crişuri) şi se încerca înfiinţarea unui Teatru românesc în oraş.

2019. Un nume aproape necunoscut

Petre Dejeu a deţinut funcţia de consilier cultural pentru scurt timp, ulterior fiind numit inspector al învăţământului secundar pentru regiunea şcolară II, corespunzătoare judeţelor Bihor, Sătmar, Sălaj şi Maramureş.

Pe lângă activitatea didactică şi culturală, acesta s-a aplecat asupra istoriei locale, lăsând moştenire câteva lucrări importante.

Una este "Viaţa şi faptele generalului Traian Moşoiu", cel care a condus Armata Română la intrarea în Oradea, în 1919. De asemenea, a publicat două monografii utile şi azi: "Monografia municipiului Oradea şi judeţului Bihor" (foto) şi "Instituţiunile culturale din Oradea şi Bihor". Cea de-a doua a apărut în 1937, fiind publicată în 1.000 de exemplare, pe cheltuiala autorului.

Sub semnătura sa au apărut numeroase articole şi în presa interbelică, în ziarul Românul din Arad, Tribuna Bihorului, Renaşterea română din Sibiu.

După 1948 a fost colaborator la Crişana, iar în anul 1950 preda la şcoala din Cheresig. Petre Dejeu a fost cunoscut publicului şi ca violonist şi cântăreţ, dar puţini îşi mai amintesc azi de el. Bibliotecile îi păstrează memoria doar prin lucrările păstrate pe rafturi.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5281 RON
  • 1 EUR = 5.2592 RON
  • 1 HUF = 0.0148 RON