1922. Consilier cultural al oraşului
După Marea Unire, una din provocările prioritare a fost organizarea administrativă în baza legislaţiei româneşti, dar şi stimularea educaţiei şi a culturii în limba română. Unul dintre pionii importanţi ai acestor activităţi a fost Petre Dejeu
Născut în satul Auşeu, lângă Aleşd, în 1892, Dejeu a terminat clasele primare în localitatea natală, urmând apoi liceul şi şcoala normală în Oradea. Pregătirea profesorală a făcut-o la Academia pedagogică din Budapesta.
După întoarcerea din capitala Ungariei s-a angajat profesor la Şcoala normală unită, iar apoi a predat şi la Şcoala normală de băieţi Iosif Vulcan şi la Gimnaziul Alexandru Roman din Oradea.
Erau primii ani de după Marea Unire, iar în cadrul Primăriei a fost înfiinţată o secţie a "Instrucţiunii poporale", responsabilă cu educaţia şi cultura locală.
Coordonarea era făcută de către un consilier cultural. Primul astfel de consilier a fost Petre Dejeu, numit prin Înalt Decret Regal pe 13 decembrie 1922.
Era perioada în care apăreau primele ziare româneşti din Oradea, se organizau asociaţii culturale (precum Cele Trei Crişuri) şi se încerca înfiinţarea unui Teatru românesc în oraş.
2019. Un nume aproape necunoscut
Petre Dejeu a deţinut funcţia de consilier cultural pentru scurt timp, ulterior fiind numit inspector al învăţământului secundar pentru regiunea şcolară II, corespunzătoare judeţelor Bihor, Sătmar, Sălaj şi Maramureş.
Pe lângă activitatea didactică şi culturală, acesta s-a aplecat asupra istoriei locale, lăsând moştenire câteva lucrări importante.
Una este "Viaţa şi faptele generalului Traian Moşoiu", cel care a condus Armata Română la intrarea în Oradea, în 1919. De asemenea, a publicat două monografii utile şi azi: "Monografia municipiului Oradea şi judeţului Bihor" (foto) şi "Instituţiunile culturale din Oradea şi Bihor". Cea de-a doua a apărut în 1937, fiind publicată în 1.000 de exemplare, pe cheltuiala autorului.
Sub semnătura sa au apărut numeroase articole şi în presa interbelică, în ziarul Românul din Arad, Tribuna Bihorului, Renaşterea română din Sibiu.
După 1948 a fost colaborator la Crişana, iar în anul 1950 preda la şcoala din Cheresig. Petre Dejeu a fost cunoscut publicului şi ca violonist şi cântăreţ, dar puţini îşi mai amintesc azi de el. Bibliotecile îi păstrează memoria doar prin lucrările păstrate pe rafturi.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.