Oradea ieri, Oradea azi: Care erau problemele cartierului Rogerius acum 50 de ani și care sunt acum

1970. Probleme din Rogerius

La zece ani după apariția primelor blocuri, când deja era locuit de circa 20.000 de persoane, cartierul Rogerius, Zona de Vest cum era numit atunci, avea încă numeroase lipsuri și probleme. Le semnalau ziarele locale în 1970, în urma unor dezbateri cu reprezentanții întreprinderilor de comerț, construcții și prestări servicii.

De pildă, colectarea deșeurilor se făcea anevoios, aveau loc distrugeri ale bunurilor publice, iar molozul rezultat din construcții zăcea între blocuri multă vreme după închiderea șantierelor. Pământul bătătorit de muncitori nu putea fi însămânțat, iar resturile înfundau gurile de canal. Apa se infiltra în blocuri prin fundații și acoperișurile „împunse” de antenele TV. Locurile de joacă erau puține, o parte a blocurilor noi aveau probleme la finisaje, apometrele din subsoluri se defectau, iar bălțile din cartier deveneau „adevărate crescătorii de țânțari”.

Pentru îmbunătățirea vieții în cartier, era propusă angajarea de grădinari și amenajarea unui centru de servicii cu creșă. Cozile la „Alimentare” puteau fi reduse prin deschiderea de noi magazine, restaurante și chioșcuri, iar aglomerația din transportul public prin înființarea de noi linii către oraș.

2020. Vremuri noi, nevoi pe măsură

După 50 de ani, cu o populație dublată, Rogeriusul are încă multe de rezolvat, chiar dacă rețelele de termoficare și canalizare au fost schimbate, grădinițele și școlile s-au modernizat şi s-au extins, iar legătura cu orașul se face acum pe o infrastructură mult mai dezvoltată față de anii ’70. Fostul cimitir Olosig a devenit parc cu terenuri de sport, există o piață agroalimentară nouă, iar Piața Magnoliei se pregătește de refacere.

Pentru a depista punctual problemele cartierului, în vara lui 2020, firma olandeză PosadMaxwan a realizat, la inițiativa Primăriei, un sondaj în rândul locuitorilor. Cele mai importante domenii care cer soluții sunt spațiile verzi, disponibilitatea parcărilor, infrastructura de trafic ușor, ciclistă și pietonală, diversificarea spațiilor comerciale și crearea de spații social-culturale. Sondajul este urmat de un masterplan de regenerare urbană a zonei străzilor Transilvaniei - Coposu - Dacia.

Între propunerile pentru următorii 12 ani se remarcă eliminarea traficului de tranzit și construirea de parcări de tip deck, amenajarea unui hub de transport pe Calea Borșului, noi coridoare verzi și pietonale între blocuri și școli, grădini comunitare, modernizarea și gazonarea liniilor de tramvai, crearea de piste pentru biciclete.