În data de 28 februarie 2018 Curtea Constituţională a admis o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la legea siguranţei naţionale, stabilind, implicit, că nu mai pot fi utilizate mandate de interceptare bazate pe această lege.
Mai precis, Curtea a declarat neconstituţională sintagma "aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români" cuprinsă în art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea Constituţională a analizat în ce măsură sintagma menţionată mai sus, din cuprinsul art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991, întruneşte condiţiile de claritate şi previzibilitate a legii, analizate prin prisma jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Curtea a constatat că legiuitorul trebuie să realizeze o distincţie între faptele care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi care pot fi calificate drept chestiuni ce ţin de dreptul penal, cu consecinţa incidenţei mijloacelor de drept penal şi procesual penal, pe de o parte, şi acele fapte care sunt îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor unei colectivităţi/comunităţi (de rasă, origine etnică, religie, etc) care, prin numărul de indivizi care îi aparţin, determină amploarea faptelor îndreptate împotriva acesteia, putând reprezenta o ameninţare la adresa securităţii naţionale, pe de altă parte.
Din modul de redactare a sintagmei criticate, rezultă că se poate circumscrie unei ameninţări la adresa securităţii naţionale orice faptă/acţiune, cu sau fără conotaţie penală, care afectează un drept sau o libertate fundamentală.
Consecinţa unei atare constatări este folosirea, în toate aceste cazuri, a mijloacelor intruzive circumstanţiate activităţii specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale persoanei, cum ar fi: interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor, localizarea, urmărirea şi obţinerea de informaţii prin GPS, interceptarea trimiterilor poştale, extragerea informaţiilor pe care acestea le conţin, etc.
De aceea, Curtea a apreciat că reglementarea criticată contravine prevederilor constituţionale referitoare la principiul legalităţii, cele referitoare la viaţa intimă, familială şi privată, şi cele referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.