URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 04 FEBRUARIE 2023
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Studiu de caz. Centura Beiușului, în valoare de 270 milioane lei, bani buni, europeni, a fost scoasă la licitație acum 16 luni. În iunie 2022 licitația a fost contestată, iar după 7 luni justiția noastră a dat verdictul. Cum lucrarea e din fonduri europene și trebuie terminată la finele anului, hai să facem un calcul cât ne costă prostia umană...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
E sufocarea pe care o simţi în lipsa libertăţii, obrazul ce-ţi arde încă sub palma securistului care ţi-a curmat cuvântul, ruşinea că te-ai născut într-un loc atât de cenuşiu. E despre "vom muri şi vom fi liberi", "dreptate, ochii plânşi cer să te vadă" sau "mai bine golan...". E despre mulţumirile primite de la omul simplu, care a găsit în tine singurul ascultător şi reazem, înfruntând "sistemul". Despre orele de nesomn...
Zic şi eu
Adrian Cris
La fel ca în bancurile cu olteanul care, atunci când nu are ce face, se dezbracă și își păzește hainele, Compania Națională Poșta Română - firmă de stat care, spre deosebire de oltean, are însă multe de făcut ca să iasă din înapoiere - a intentat BIHOREANULUI un proces pentru o serie de articole publicate în primăvară.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Probele medicale ar putea fi trimise cu drona de la Spitalul Județean la laboratorul din Rogerius. Ce părere aveți despre inițiativă?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În 16 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o hotărâre extrem de importantă, prin care, cel puțin pentru viitor, se repară unele nedreptăți evidente. În concret, Instanţa Supremă a stabilit că, în ipoteza unei privări de libertate în cursul unui proces penal finalizat prin soluţie definitivă de achitare, fără ca nelegalitatea măsurii privative de libertate să fi fost stabilită, soluţia de achitare este suficientă prin ea însăşi pentru acordarea de despăgubiri persoanei private de libertate şi, ulterior, achitate.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Gripa este o boală respiratorie acută determinată de infecţia cu virusuri gripale. Boala afectează căile respiratorii superioare şi/sau inferioare şi este frecvent însoţită de febră, cefalee, dureri musculare şi astenie.
20 Martie 2011, 16:56

Mici, dar buni: Tânărul Bogdan Pater îi învaţă pe micuţii orădeni legea cercetăşiei (FOTO)

Mici, dar buni: Tânărul Bogdan Pater îi învaţă pe micuţii orădeni legea cercetăşiei (FOTO) VOLUNTAR PROFESIONIST. Deşi a absolvit facultatea, Bogdan Pater (foto) nu şi-a găsit un loc de muncă, aşa că se recomandă, mai în glumă, mai în serios, voluntar de profesie. Cea mai mare parte a timpului o dedică organizaţiei locale a cercetaşilor, fiind liderul orădenilor care intră în "lumea celor care vor să lase lumea mai bună decât au găsit-o"
Mici, dar buni: Tânărul Bogdan Pater îi învaţă pe micuţii orădeni legea cercetăşiei (FOTO) Mici, dar buni: Tânărul Bogdan Pater îi învaţă pe micuţii orădeni legea cercetăşiei
Mici, dar buni: Tânărul Bogdan Pater îi învaţă pe micuţii orădeni legea cercetăşiei (FOTO) Mici, dar buni: Tânărul Bogdan Pater îi învaţă pe micuţii orădeni legea cercetăşiei
Mici, dar buni: Tânărul Bogdan Pater îi învaţă pe micuţii orădeni legea cercetăşiei (FOTO) Mici, dar buni: Tânărul Bogdan Pater îi învaţă pe micuţii orădeni legea cercetăşiei
Mici, dar buni: Tânărul Bogdan Pater îi învaţă pe micuţii orădeni legea cercetăşiei (FOTO) Mici, dar buni: Tânărul Bogdan Pater îi învaţă pe micuţii orădeni legea cercetăşiei
Mici, dar buni: Tânărul Bogdan Pater îi învaţă pe micuţii orădeni legea cercetăşiei (FOTO) Mici, dar buni: Tânărul Bogdan Pater îi învaţă pe micuţii orădeni legea cercetăşiei
Mici, dar buni: Tânărul Bogdan Pater îi învaţă pe micuţii orădeni legea cercetăşiei (FOTO) Mici, dar buni: Tânărul Bogdan Pater îi învaţă pe micuţii orădeni legea cercetăşiei
Mici, dar buni: Tânărul Bogdan Pater îi învaţă pe micuţii orădeni legea cercetăşiei (FOTO) Mici, dar buni: Tânărul Bogdan Pater îi învaţă pe micuţii orădeni legea cercetăşiei
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

O bună parte din filmele americane care prezintă viaţa de familie ating, măcar tangenţial, subiectul cercetăşiei, fiindcă aproape toţi copiii din peliculele hollywoodiene merg în tabere de cercetaşi. Însă nu doar americanii au asemenea experienţe. Şi ţara noastră se poate lăuda cu o istorie "cercetăşească" de aproape un secol.

În 1914, adică la doar şapte ani de la naşterea cercetăşiei în lume (în Marea Britanie), în România apăreau primii prozeliţi. Perioada şoimilor patriei, a pionierilor şi uteciştilor a întrerupt elanul taberelor de cercetaşi, care se refac, însă, cu avânt, în ultimii ani. Fiecare oraş mare are acum propriii cercetaşi, cei din Oradea fiind "conduşi" de Bogdan Pater, un tânăr de 24 de ani care vede în această activitate cel mai bun mod de a lăsa ceva în urma sa. Pentru că spiritul cercetăşesc nu doar face oamenii capabili să se descurce în natură, ci şi să conştientizeze că trebuie să militeze neîntrerupt pentru sănătatea Pământului...

Istorie de-un secol

04-baden-powell.jpgCercetăşia la nivel mondial s-a născut la începutul secolului XX, la iniţiativa lordului englez Baden Powell (foto). După o carieră militară, el s-a decis să promoveze pacea şi toleranţa, aşa că a organizat în 1907 o tabără de băieţi în care promova spiritul de aventură, munca în echipă şi progresul personal. Le-a zis participanţilor "cercetaşi", şi aşa a pornit fenomenul care a luat rapid amploare în întreaga lume. Scopul principal al membrilor este de a lăsa lumea mai curată şi mai bună decât au găsit-o, deviză care se regăseşte şi în jurământul pe care îl depun.

Asociaţia Cercetaşilor României a luat fiinţă în 1914, membrii săi dând o mână de ajutor în spatele frontului în timpul primului Război Mondial, ca sanitari, curieri şi telegrafişti. Regimul comunist a desfiinţat mişcarea, care a luat o pauză forţată de aproape 50 de ani. A renăscut după Revoluţie, în 1990, când Organizaţia Naţională Cercetaşii României era cea mai mare structură neguvernamentală de tineret. Sub conducerea ei, în mai toate oraşele din ţară s-au înfiinţat organizaţii locale.

Ca o poveste

Bogdan Pater a descoperit cercetăşia în primul an de liceu, în urmă cu un deceniu, iar de un an a ajuns liderul organizaţiei orădene. Pentru el, a devenit deja un stil de viaţă.

04-lupisori.jpgÎn Oradea sunt circa 60 de cercetaşi activi, cu vârste între 7 şi 29 de ani, împărţiţi pe grupe de vârste, iar cei de aceeaşi vârstă în patrule. Copiii între 7 şi 10 ani sunt Lupişorii, între 11 şi 14 ani se numesc Temerari, cei care au între 15 şi 18 ani sunt Exploratorii, iar peste 18 ani Seniori.

Cercetăşia la Lupişori se rezumă la joacă, dar una canalizată în scopuri serioase. "Tot ce facem e în jurul Cărţii Junglei. Lupişorii sunt cei care l-au crescut pe Mowgli în junglă. Liderii lor, care le coordonează jocurile, poartă de asemenea numele persoanajelor din carte, Baloo sau Bagheera, în timp ce Mowgli e doar în mintea lor", explică Bogdan. Practic, picii sunt angrenaţi în tot soiul de jocuri în natură, cercetăşia fiind pentru ei o poveste din care învaţă că trebuie să fie prietenoşi, veseli, sportivi şi perseverenţi.

Ca-n filme

Pentru Temerari, activităţile sunt mai complexe. "Aici se întâmplă ceea ce vedem în filme", zice Bogdan. Cercetaşii din această categorie învaţă să se orienteze în natură cu busola, după stele şi muşchii de pe copaci, ori să facă foc. Participă la ecologizări şi alte proiecte organizate de cercetaşi mai mari, precum Festivalul Luminii, o cunoscută manifestare artistică al cărei scop e unul social. Temerarii învaţă astfel să ducă o viaţă sănătoasă, să iubească şi să ocrotească natura, să-şi respecte cuvântul şi să fie toleranţi.

Exploratorii sunt deja demni de toată încrederea şi fac jurământ de curaj, onestitate, loialitate, optimism, economie în privinţa folosirii resurselor naturii şi, nu în ultimul rând, disciplină. "Învaţă să se integreze într-o comunitate, să aibă iniţiative, să propună activităţi în folosul comunităţii şi al mediului înconjurător", spune Bogdan Pater.

Din tată-n fiu

04-senior.jpgCei mai mari cercetaşi, Seniorii, sunt cei care încep o descoperire mai profundă de sine, încercând să-şi pună în îndeplinire planurile pe care le au pentru ei înşişi, cum ar fi fondarea unei cariere, dar respectând aceleaşi legi cercetăşeşti. Întrucât majoritatea activităţilor au loc în natură, respectul faţă de mediul înconjurător e obligatoriu, însă, tot timpul.

Fie că activează sau nu constant, cei mai mulţi cercetaşi îşi păstrează pentru întreaga viaţă calităţile şi aptitudinile dobândite şi chiar le transmit mai departe. Contribuind astfel la atingerea scopului suprem al cercetăşiei: îmbunătăţirea măcar a unei mici părţi din lume...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4632 RON
  • 1 EUR = 4.9024 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON