Mica Unire a fost sărbătorită la Oradea ca-n pandemie: fără horă, doar cu public şi defilare (FOTO / VIDEO)

Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a fost sărbătorită, luni, la Oradea, unde participanţii au respectat restricţiile anti-Covid, așa că nu s-au prins în horă ca în anii de dinaintea pandemiei, ci doar au privit manifestările.

Vremea a fost friguroasă, dar însorită, așa că orădenii au ieșit din case, circa 150 de persoane fiind prezente în Piaţa Unirii, unii cu steguleţe şi cocarde colorate.

Domnitorul reformelor

Evenimentul a început la ora 12, cu primirea prefectului Dumitru Ţiplea şi a comandantului Garnizoanei Oradea, locotenent-colonel Vasile Gabriel Simion, de către garda de onoare, urmată de o slujbă Te Deum oficiată de preotul Garnizoanei Mircea Ioniţă.

Printre oficialităţile prezente la eveniment s-au numărat primarul oraşului Oradea, Florin Birta, viceprimarul Marcel Dragoş, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor Mircea Mălan, subprefecţii Emilian Pavel şi Botházy Nándor, episcopul greco-catolic Virgil Bercea şi city managerul municipiului, Mihai Jurca.

La microfon, Ţiplea a vorbit despre momentul Unirii, dar şi despre reformele domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

"Mica Unire s-a realizat după un întreg deceniu în care elitele româneşti au făcut presiuni diplomatice permanente în cancelariile europene cu privire la dorinţa de unire, izvorâtă din mijlocul poporului. Domnitorul celor două teritorii româneşti, Alexandru Ioan Cuza, cu sprijinul lui Mihail Kogălniceanu, a pus în aplicare o agendă liberală şi a generat reforme precum: instaurarea unui nou cod civil şi penal, înfiinţarea Armatei Naţionale Române, modernizarea educaţiei, reforma agrară, trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin, reforma fiscală şi secularizarea averilor mănăstireşti", a spus reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Fără Hora Unirii

Despre contextul istoric şi importanţa alegerilor din urmă cu 163 de ani a vorbit istoricul Gabriel Moisa, directorul interimar al Muzeului Ţării Crişurilor şi decanul Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii din Oradea.

"Nu toate puterile Europei au susţinut ideea unirii celor două principate. Desigur, contextul internaţional a fost unul favorabil pentru că în urma Războiului Crimeei petrecut în anii 1853 – 1856, s-a creat un context care a generat ceea ce s-a întâmplat în 1859 – 1862, pentru că este vorba de o succesiune de evenimente care au dus la recunoaşterea celor două principate într-o Românie Unită. Momentul fundamental este însă ziua de 24 decembrie 1859. Românii aveau atunci o mare putere de partea lor: Franţa, care ne-a susţinut aproape în totalitate. Acest eveniment este un exemplu de ceea ce se poate întâmpla atunci când clasa politică este solidară, unitară şi are interese comune", a spus Moisa.

După discursuri, participanţii au ascultat mai multe melodii patriotice interpretate de solistele Alexandra Paina şi Georgiana Sabău, inclusiv Hora Unirii. Apoi au asistat la ceremonia de depuneri de coroane a principalelor instituţii din oraş precum şi a unor organizaţii ca Asociaţia Cultul Eroilor filiala Bihor sau Asociația Naţională a Cadrelor Militare in Rezervă şi Retragere "General Traian Moşoiu", filiala Bihor.

În anii de dinaintea pandemiei momentele artistice erau pregătite la final, când toţi cei prezenţi se luau de mâini şi formau o Horă a Unirii. "Mereu mi-au plăcut aceste manifestări. E important să nu uităm trecutul nostru şi să-i aducem şi pe cei mici. Pe vremea când eram educatoare îi aduceam pe micuţi aici în fiecare an şi le povesteam despre dragostea de ţară", a spus BIHOREANULUI Viorica Dobran (foto stânga), pensionară şi fost cadru didactic în Oradea. Acum, însă, din motive de precauție, oamenii nu se mai prind în horă.

Manifestările s-au încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare, în aplauzele publicului.