Oradea este reprezentată de mai mulți istorici - profesori universitari, conferențiari, muzeografi ori doctoranzi - la cea de-a patra ediție a Congresului Național al Istoricilor Români, care se desfășoară în aceste zile, în premieră, de o parte și de cealaltă a Prutului: la Suceava și Chișinău.
Doi dintre reprezentanții Universității din Oradea, prorectorul Sorin Șipoș și decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, Gabriel Moisa, fac parte din Comitetul Științific al congresului care se desfășoară în perioada 27-31 august.
Potrivit unui comunicat trimis joi de Universitatea din Oradea, printre lucrările prezentate de istoricii orădeni se numără: „Credințele, obiceiurile și tradițiile la Românii din Principate, comentate de călătorii străini (1710-1810)” - prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, „Bancherul Partenie Cosma și casele sale din Sibiu și Călimănești (Vâlcea) – locuri de discuții culturale și politice panromânești (1886-1916)” - prof. univ. dr. habil. Mihai Drecin, „Pelicula cinematografică - sursă pentru reconstituirea istoriei contemporane” - prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, „95 de ani de «Oastea Domnului» în Bihor. Începuturi, activitate, perspective. (1923-2023)” - lect. univ. dr. Radu-Dan Romînașu.
De asemenea, șefa secției de Istorie a Muzeului Țării Crișurilor, Florina Ciure, prezintă lucrarea „Imaginea Oradiei în „oglinda venețiană” (sec. XVII)”.
Totodată, câteva secțiuni din cadrul congresului au fost moderate de istoricii orădeni: Între Occident și Orient: politici imperiale, mișcare natională, călători străini în spațiul românesc, în secolele XVII-XX (Sorin Șipoș), Probleme actuale ale științei istorice din România și Republica Moldova - între abordările tradiționale și noile direcții de cercetare (Gabriel Moisa și Sorin Șipoș), Zarafi, cămătari și instituții bancare moderne în spațiul etno-geografic românesc, secolele XVIII-XXI (Mihai Drecin).
sursa foto: Facebook / Centrul De Studii Interdisciplinare
„Evenimentul își propune să deschidă noi oportunități de comunicare intraprofesională și transdisciplinară între reprezentanții istoriografiei române, care vin cu rezultatele consacrate ale muncii lor, și cercetătorii aflați în formare, care aduc idei inovatoare și sunt preocupați de accesul la infrastructura de cercetare, finanțări și proiecte comune. Totodată, CNIR oferă prilejul de a dezbate statutul istoriei în curricula școlară și universitară, constituind o excelentă ocazie pentru specialiști în vederea abordării noilor strategii, metode și instrumente pe care le poate folosi un profesor în predarea istoriei”, transmit organizatorii: Universitatea de Stat din Moldova (USM), împreună cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV), Academia Română și Comitetul Național al Istoricilor din România.
La eveniment participă circa 500 de cadre didactice, cercetători și doctoranzi din cele mai importante centre universitare și institute de cercetare, precum și specialiști în domeniul istoriei din cadrul unor instituții prestigioase precum Academia Română, Academia de Științe a Moldovei, Arhivele Naționale, Arhivele Diplomatice, Arhivele Militare Naționale Române, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul Național al Bucovinei etc.
Primele trei ediții ale CNIR s-au desfășurat la Cluj-Napoca (2016), Iași (2018) și Alba-Iulia (2022).
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.