Localitate pitorească, cu aproape 3.000 de locuitori în 6 sate răsfirate la poalele Munţilor Codru-Moma şi Bihorului, între Ştei şi Vaşcău, cu tradiţii unice care dăinuie de secole, comuna Lunca are toate atuurile să atragă atenţia turiştilor şi deopotrivă a investitorilor.
Totuşi, de Lunca se aude doar o dată pe an, când gospodinele organizează un festival al plăcintelor, cu vărzare, întorsuri şi alte bunătăţi. Primăria nu mai are pagină de internet, ci doar un cont pe Facebook, unde când şi când sunt aruncate, la grămadă, documente, informări şi înregistrările a trei şedinţe de Consiliu Local.
Motivul? E de preferat să nu atragă privirile, căci administraţia locală toacă banii publici pe proiecte executate prost şi plătite scump, unele făcute de-a dreptul cu încălcarea legii, după cum a constatat BIHOREANUL...
Capele din şcoli
"Fac doar cum vor ei, iar dacă-i întrebi îţi spun că aşa-i bine", zice cu năduf un sătean din Urseşti. Deşi e locuit de doar 25 de oameni, cătunul are din toamna trecută propria sală de evenimente în fosta clădire a şcolii. Primăria a plătit 130.000 lei pentru amenajarea interiorului - o sală cu două mese şi scaune, o toaletă şi o mică bucătărie, cu chiuvetă şi masă din metal. De atunci e zăvorâtă, pradă prafului şi igrasiei.
EVENIMENTE ÎN CĂTUN. Cei 25 de locuitori din cătunul Urseşti au o sală de evenimente pentru care Primăria Lunca a plătit 150.000 lei. Singurul eveniment ţinut aici a fost în septembrie anul trecut, la inaugurare
În satul Hotărel, şcoala în care nu mai învăţa nimeni a primit 33.000 lei pentru schimbarea tâmplăriei, apoi 280.000 lei ca să fie transformată în capelă mortuară şi încă 272.000 lei pentru amenajarea curţii.
Scump, dom’le...
O altă capelă urmează să se ridice în satul Briheni, lângă biserica ortodoxă, pe un teren pe care, de câte ori plouă, apele de pe versanţi îl transformă în mlaştină (foto jos). Primăria a angajat o firmă care a acoperit noroiul cu piatră şi a săpat în jur un şanţ pentru scurgerea apei. Preţul - 100.000 lei. "A fost scump pentru că a trebuit să mergem în jos 29 de centimetri", a explicat Gheorghe Jidoi (foto), patronul Geojid SRL, firmă ce pare să fie abonată la lucrările din sat.
În ultimii doi ani, a primit peste 110.000 lei pentru deszăpezire, 21.000 lei ca să îndrepte 3 kilometri de drum spre păşune, peste 70.000 lei ca să repare două podeţe de lângă cimitirul din Briheni şi să îndrepte pe câţiva metri zidul de sprijin pe Valea Brihenilor. În ce au constat reparaţiile? Pe picioarele vechi ale podeţelor s-au turnat plăci de beton, zidul a fost "stabilizat" cu o... tencuială, iar golurile rămase au fost umplute cu deşeuri din construcţii.
CAPELĂ ÎN MLAŞTINĂ. Primăria Lunca a „îngropat” 100.000 lei în mlaştina de lângă biserica din Briheni, pregătind terenul pentru o capelă. În jurul acestuia s-a săpat un şanţ unde apa, neavând unde se scurge, bălteşte
Una-i în acte, alta pe teren
Cea mai "trăsnită" ispravă a administraţiei locale vizează, însă, o investiţie de 6 milioane lei finanţată prin Programul Naţional pentru Dezvoltare Locală (PNDL), pentru reţeaua de canalizare din satele Lunca şi Hotărel.
Potrivit OG 28/2013, proiectele depuse spre finanţare trebuie să respecte o serie de reguli, între care şi aceea că lucrările se fac doar pe terenuri "aflate în proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale sau în administrarea acestora", încălcarea reglementării fiind sancţionată cu pierderea banilor acordaţi.
Dar edilii comunei n-au ţinut cont de lege. În zona unde localitatea se află de o parte şi de alta a DN76, reţeaua a fost proiectată să treacă prin grădinile oamenilor. Motivul? Şoseaua e proaspăt reabilitată, în garanţie, iar lucrările, chiar şi pe trotuar, se puteau face doar cu avize de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) şi doar în condiţii speciale, cu protejarea carosabilului.
GRĂDINA CU CONDUCTE. Deşi aveau loc să îngroape conductele de canalizare sub trotuarul din faţa caselor, edilii din Lunca n-au vrut să piardă timpul cu avizul CNAIR. Din livada lui Remus Flore a rămas doar jumătate, după ce buldozerele au scos pomii ca să facă loc pentru canalizarea satului. „Abia ce i-am plantat”, se plânge săteanul
Ca să nu i se respingă proiectul, Primăria Lunca a menţionat doar în treacăt, în memoriul tehnic, faptul că investiţia afectează şi proprietăţi private. În autorizaţia de construire nu se scrie niciun cuvânt despre asta, iar în caietul de sarcini se arată că "terenul ocupat de investiţie este proprietatea domeniului public administrat de Primăria Comunei Lunca". Aşa s-a specificat, vara trecută, şi în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, platforma electronică unde lucrarea a fost scoasă la licitaţie.
Nici expropriere, nici cumpărare
Buba mare a fost că, potrivit Legii 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice, dacă amplasarea unor reţele impune ocuparea definitivă a unor terenuri private, "acestea vor fi trecute în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale", inclusiv prin asigurarea unei "zone de protecţie şi de siguranţă a acestora".
Pe româneşte, Primăria Lunca era obligată să exproprieze ori să cumpere de la proprietari terenurile. N-a făcut-o şi nici n-a încheiat cu fiecare proprietar acte pentru a oficializa înţelegerea, nu i-a avertizat că pe porţiunile unde se află conductele nu pot construi, nu pot planta pomi, iar în caz de avarie muncitorii au dreptul de liberă trecere, pentru reparaţii. Nici nu le-a spus că, potrivit aceleiaşi legi, ar fi avut dreptul să ceară chirie şi o indemnizaţie care să compenseze faptul că nu-şi vor mai putea cultiva terenul.
Cu buldozerul în grădină
"Ne-a pus să semnăm că suntem de acord să pună conducte în grădină. Altceva nu ne-a zis", a povestit BIHOREANULUI Remus Flore (foto), unul dintre sătenii care s-a trezit astă-toamnă cu buldozere în grădină.
Muncitorii i-au distrus o mare parte din livadă, scoţându-i un şir întreg de pomi din pământ. "A fost ca-n război. La mine era Ucraina, iar ruşii săpau tranşee cu buldozere. De la mine au vrut să meargă la vecin, i-au şi desfăcut gardul şi au intrat. L-am sunat, iar omul a zis: «ho!». A sunat la Poliţie, a depus plângere penală împotriva muncitorilor şi lucrările s-au oprit. De atunci nu s-a mai făcut nimic", zice bărbatul.
Vecinul care a oprit "asediul" muncitorilor e un orădean, Teodor Gavrilaş. Îşi cumpărase casa cu grădină în Lunca anul trecut, iar vânzătorul nu îi spusese nimic despre lucrările pe care Primăria urma să le facă în grădina lui.
Buturuga mică
Interpelat de BIHOREANUL privind rateul, primarul Ioan Popa (foto) zice cu obidă: "Domnul Gavrilaş e singurul nemulţumit". Aflat la al şaselea mandat, edilul e supărat că orădeanul n-a vrut să accepte situaţia şi i-a adus pe cap Inspectoratul de Stat în Construcţii. Controlul s-a soldat cu o amendă, cu măsuri de luat pentru intrarea în legalitate, dar şi cu sistarea lucrărilor pe terenurile private.
Mai mult, ISC a sesizat şi Prefectura privind neregulile din autorizaţia de construire, cu riscul, deci, ca Primăria să fie călcată de noi controale. "Inspectoratul spune că sunt probleme de fond, eu - că sunt doar formalităţi", zice Popa, care a cerut în instanţă anularea dispoziţiilor ISC, a amenzii, şi suspendarea deciziei de sistare a lucrărilor pe proprietăţile private.
Deşi a solicitat reporterului o discuţie la sediul Primăriei tocmai "ca să vă pot arăta acte şi să vorbim în cunoştinţă de cauză", primarul a pus pe masă doar o copie cu lista persoanelor care ar fi acceptat amplasarea conductelor pe proprietăţile lor şi un desen cu traseul lucrării. "Acesta era la dosar când s-a obţinut finanţarea, deci se ştia unde se face", a spus primarul.
E bine...
Cât despre celelalte lucrări aiuristice descoperite în comună, edilul pretinde că toate au fost necesare şi nu are nemulţumiri nici legate de costuri, nici de calitate.
Despre sala de evenimente din cătunul cu 25 de suflete susţine că era necesară "pentru nunţi şi parastase", fără însă a putea să explice ce lucrări interioare s-au făcut de 150.000 lei. N-a vrut să spună nici pe ce s-au cheltuit 272.000 lei în curtea unei capele ori dacă e normal ca la un zid de sprijin, esenţial pentru protecţia malurilor împotriva eroziunii, alunecărilor şi prăbuşirilor de teren, reparaţiile să se limiteze la câteva tencuieli.
"Lucrările au fost recepţionate, vom trimite oameni să verifice cele semnalate. Dacă se constată probleme, executantul le poate remedia. Dar de ce discutăm despre astea, când de fapt problema e domnul Gavrilaş?", a întors primarul discuţia, în final, spre omul care i-a stricat şustele, oprind o investiţie de 6 milioane de lei şi aducându-i pe cap controale. Semn că vechea pildă despre buturuga mică şi carul mare e şi azi actuală...
Vezi mai jos videoreportaj în comuna Lunca. Imagini: Paul Lelea
DREPTUL LA REPLICĂ
După apariția articolului în BIHOREANUL tipărit, primarul din Lunca a transmis redacției un drept la replică. Îl regăsiți integral mai jos:
.jpg "1919 în Oradea: Pe 20 aprilie, se împlinesc 105 ani de la intrarea Armatei Române în Oradea. Care a fost atmosfera atunci? (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.