URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 28 IUNIE 2022
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primarul Florin Birta are alt stil decât predecesorul său. Când s-au complicat lucrurile cu proiectul de ţepi de deasupra parcării de pe Independenţei, a scos la bătaie Facebook-ul, iar orădenii au avut ocazia să se răcorească. Acum iese din nou în faţa concetăţenilor cu propunerea de reamenajare a Corso-ului şi aşteaptă reacţiile lor.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Deşi practic meseria asta de trei decenii, azi, mâine, nu încetează să mă minuneze un fenomen permanent manifest în politica românească: modul în care se autodevorează coaliţiile de partide ajunse la guvernare, făcându-se cioburi înainte de-a apuca să furnizeze ceva substanţial naivilor de electori. A fost boala CDR-ului, a fost a USL-ului, este a guvernării de azi şi va fi, probabil, şi a celei de mâine...
Zic şi eu
Adrian Cris
Nu surparea dealului Ciuperca e marele eşec al primarului Bolojan, chiar dacă ani de zile a fost tema preferată a opoziţiei locale, subiect de hate pe Facebook şi sursă de meme. Eşecul a fost invalidarea referendumului pentru Oradea Mare, prin unificarea cu Sânmartin, boicotată de UDMR şi de PSD. Dacă alde Szabó Ödön a avut o motivaţie practică, teama că în Oradea Mare UDMR ar fi urmat să aibă mai puţini consilieri şi postul de viceprimar pierdut (ceea ce oricum s-a întâmplat), PSD-ul lui Ioan Mang şi-a făcut socoteala că-i musai să moară capra vecinului liberal. N-a câştigat nimic din asta, dar Oradea a pierdut. Ura!
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Primarul Florin Birta propune reabilitarea pietonalei Republicii, prin pavarea cu porfir și revenirea la modelul estetic cu cercuri, din perioada comunistă. Ce părere aveți?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 8 iunie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională, cu unanimitatea voturilor judecătorilor, o lege adoptată recent de Camera Deputaților prin care se prevedea, în esență, că neexecutarea în termen de 30 de zile a unei hotărâri prin care o amendă este înlocuită cu munca în folosul comunității constituie infracțiune.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În regiunea ţării noastre, înţepăturile de insecte dau rareori fenomene grave de intoxicaţie; ar fi nevoie de 500-1000 de înţepături de albine pentru a produce moartea. În regiunile tropicale, în America de Nord şi de Sud, în Africa şi Asia Centrală se întâlnesc păianjeni veninoşi ("văduva neagră") şi scorpioni, care sunt foarte periculoşi atât pentru oameni, cât şi pentru animalele domestice.
09 Iunie 2022, 08:01

Lecţii de supravieţuire: Prigonite din cauza războiului, patru adolescente ucrainence se integrează în şcolile din Oradea (FOTO/VIDEO)

Lecţii de supravieţuire: Prigonite din cauza războiului, patru adolescente ucrainence se integrează în şcolile din Oradea (FOTO/VIDEO) PRIETENIE. Yeva Mysnyk (dreapta) s-a împrietenit rapid cu noii colegi de clasă, pe care îi aseamănă cu prietenii de acasă, din Kiev. Printre ei se numără şi Giulia Secara (stânga), care îi traduce lecţiile în timpul orelor predate de profesori care nu vorbesc engleza 
Lecţii de supravieţuire: Prigonite din cauza războiului, patru adolescente ucrainence se integrează în şcolile din Oradea (FOTO/VIDEO) Corul Liceului de Arte din Oradea
Lecţii de supravieţuire: Prigonite din cauza războiului, patru adolescente ucrainence se integrează în şcolile din Oradea (FOTO/VIDEO) Corul Liceului de Arte din Oradea
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Copiii ucraineni sunt forţaţi să se maturizeze prea repede. Şi-au abandonat jucăriile, şcoala, s-au despărţit de taţi, bunici, prieteni, au dormit în subsoluri sau în casele unor străini. Mulţi s-au refugiat împreună cu familiile în România, unde, dacă-şi doresc, se pot integra în sistemul de învăţământ public. 

Până la finalul lunii trecute, 40 de copii şi adolescenţi din ţara vecină au fost înscrişi în şcoli din Bihor. BIHOREANUL a vizitat trei astfel de unităţi de învăţământ şi vă spune poveştile a patru fete care încearcă să se adapteze în ciuda traumelor lăsate de război. 

Măsuri contracronometru

În ziua începerii războiului din Ucraina, pe 24 februarie, viaţa celor 7,5 milioane de copii din această ţară s-a schimbat dramatic. Aflate într-o situaţie fără precedent, autorităţile au impus o vacanţă şcolară de două săptămâni, răgaz în care au fost pregătite măsuri pentru continuarea studiilor în siguranţă. S-a decis ca orele să se desfăşoare online, la fel cum s-a mai întâmplat în ultimii doi ani din cauza pandemiei. 

Mulţi dascăli nu şi-au putut ţine, însă, cursurile nici aşa. "Noi mai facem acum doar istoria Ucrainei şi limba ucraineană. Profesorul de matematică a spus că nu poate intra la cursuri, s-ar putea să fie în armată", explică, în limba română, Damaris Vîntu (foto), acum elevă la Liceul Teologic Baptist Emanuel. 

Elevi în România

Imediat după declanşarea războiului, o mulţime de familii de ucraineni au fost strămutate din zonele periculoase, iar altele au ales să fugă în ţările învecinate ori în cele în care aveau rude. Zeci de mii de refugiaţi au rămas în România. Pentru a-i ajuta, Guvernul de la Bucureşti a adoptat, pe 9 martie, o Ordonanţă de Urgenţă care a permis înscrierea copiilor ucraineni în şcolile de la noi fără echivalarea studiilor, aceştia primind statut de elevi audienţi. 

"Avem obligaţia să-i şcolarizăm, dar trebuie să treacă printr-o procedură de echivalare a studiilor. Până când se întâmplă acest lucru, pot participa la cursuri şi sunt trecuţi provizoriu în catalog", explică Horea Abrudan, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor.

Pentru ca un elev să devină audient, părintele, tutorele sau persoana desemnată de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului trebuie să facă o cerere la Inspectoratul Şcolar. Documentele sunt preluate de o comisie formată la nivelul instituţiei, care are rolul de a găsi cea mai potrivită formă de şcolarizare şi de a monitoriza apoi modul în care elevul se integrează. 

Surorile din Cernăuţi

Potrivit celui mai recent raport al IŞJ Bihor, realizat la finalul lunii mai, 40 de copii din Ucraina erau repartizaţi la mai multe şcoli din judeţ. Printre ei se numără şi Damaris, alături de sora ei, Annamaria Vîntu, care trăiesc de mai bine de trei luni în apartamentul surorii mai mari, Tatiana, aceasta fiind căsătorită în Oradea.

Originare din satul Molniţa, aproape de Cernăuţi, fetele au fugit din ţară împreună cu părinţii chiar în ziua în care a început războiul. După vacanţă au participat la mai multe cursuri online, dar şi-au dorit să studieze şi la şcoli din Oradea. Pe 20 martie, Annamaria a fost repartizată în clasa a X-a A la Liceul de Arte, iar Damaris în clasa a XI-a B la Liceul Teologic Baptist Emanuel. Nu le-a fost greu să-şi facă prieteni, deoarece ambele ştiu bine limba română. 

Artistă în Oradea 

Înainte să plece din Ucraina, mezina luase primele lecţii de oboi. "Am luat şase ani lecţii de clarinet şi anul acesta am putut schimba instrumentul. Mă bucur că am fost repartizată într-o clasă de muzică, unde există şi un profesor care se ocupă de mine. E important să ne concentrăm pe ceva ce ne place şi să mai uităm uneori de ce se întâmplă în ţara noastră...", spune Annamaria.

Chiar dacă nu primeşte note în catalog, încearcă să fie activă la cursuri. "A învăţat rapid tehnica de suflat pentru oboi, iar acum studiază o piesă nouă. E receptivă, talentată şi ascultătoare", o laudă profesorul Sebastian Hercuţ (foto stânga)

Acum, când se apropie vacanţa de vară, Annamaria (foto dreapta) se gândeşte ce va face în toamnă. "Deşi ne-am dori să ne întoarcem, acasă nu avem viitor. Cred că voi continua studiile aici". 

Bac-ul în Ucraina 

Pentru sora mai mare, greul abia începe. În Ucraina, clasa XI-a este ultima din ciclul liceal, iar Damaris se pregăteşte să plece acasă pentru a-şi da bacalaureatul. 

"La noi e linişte, dar lumea este înspăimântată, tristă. Prietenii noştri ies rar din casă. Eu mă bucur că am putut să învăţ la un liceu creştin, mereu mi-am dorit asta. Ce-i drept, am mai lipsit de la cursuri, pentru că mă pregătesc şi pentru bac. Nu ştim încă data exactă, dar va avea loc la finalul lui iulie, mult mai târziu faţă de anii trecuţi", spune adolescenta. 

După examen, ar vrea să se întoarcă în Oradea şi să se înscrie la Universitatea de aici. "Damaris e norocoasă. Am înţeles de la ea că îşi cunoştea câţiva colegi, pentru că au fost aici într-o tabără vara trecută. E important pentru ei, mai ales în perioada aceasta, să socializeze, să aibă activităţi", crede diriginta ei, Mihaela Fildan (în foto, alături de Damaris)

Mai lejer 

Tot la Liceul de Arte, dar în clasa a IX-a B, a ajuns, după vacanţa de Paşte, şi Yeva Mysnyk, refugiată din Kiev. "Am stat o perioadă la rude din Transcarpatia, dar apoi am găsit, pe un site din România dedicat refugiaţilor, o familie care oferea gratuit un apartament în Oradea. Am pornit încoace cu mama, cu maşina. Tata a rămas în Kiev, unde ajută răniţii", povesteşte adolescenta, în engleză. Extrovertită şi vorbăreaţă, i-a fost greu să stea în casă. Îşi petrecea mult timp pe reţelele de socializare citind ştiri despre război, care o făceau să plângă. 

În aprilie mama ei a aflat că poate să facă cerere de şcolarizare la IŞJ, iar după câteva zile Yeva a ajuns într-o clasă cu elevi pasionaţi, la fel ca ea, de pictură şi desen. Recent, a pictat o imagine cu trupa Queen pe jacheta ei din jeans. 

"În Ucraina exigenţele erau mult mai mari. Aici am timp să pictez, să particip câteodată la cursurile online şi învăţ şi cuvinte în limba română. Cred că vom mai sta mult aici", zice fata. 

Prea dureros... 

Dintre adolescentele pe care BIHOREANUL le-a cunoscut, Latica Nikolaeva (12 ani) pare a fi cea mai afectată de război. Ştie doar câteva cuvinte în limba engleză, iar română deloc. Discuţia cu ea a fost intermediată de Bianca Simionca, o tânără originară tot din Ucraina, studentă în Oradea. 

Lata, cum îi spun cunoscuţii, a locuit în oraşul Sumî, la 30 de kilometri de graniţa cu Rusia, şi spune că nu vrea să-şi amintească ultimele zile petrecute acasă, pentru că au fost prea dureroase. A plecat în primele zile ale lunii martie, cu părinţii, lăsându-şi în urmă prietenii, bunicii şi celelalte rude, ajungând în Oradea după ce nişte cunoscuţi, stabiliţi deja aici, le-au găsit o cazare în centru.   

Ajutată de colegi 

La sugestia gazdei, părinţii au înscris-o la şcoală şi în aprilie a fost repartizată la Şcoala Gimnazială Oltea Doamna, în clasa a VI-a C. "În primele zile a fost mai tăcută, dar într-o zi am avut ideea de a ne juca telefonul fără fir şi i-am spus să ne zică un cuvânt. Ea a ales «prietenie», ceea înseamnă că ne place", spune colegul ei, Eric Grau Roşu. 

Lata apreciază ajutorul colegilor. "În urmă cu câteva săptămâni am ieşit cu colegele prin centru, inclusiv la un muzeu. A însemnat mult pentru mine", spune ea, vizibil emoţionată. 

Ucraineanca se străduieşte să înveţe în fiecare zi noi cuvinte româneşti, dar deocamdată se înţelege cu colegii doar prin semne şi cu ajutorul Google Translate. Asta nu i-a împiedicat, însă, deloc pe copii să fie prieteni. În "limbajul" universal, al sentimentelor...


FĂRĂ MILĂ
Generaţii cu traume 

Războiul are un impact puternic asupra tuturor copiilor din Ucraina, dar cei mai afectaţi sunt cei rămaşi în ţară. Ei observă cum lumea în care au trăit până acum liniştiţi este distrusă, îşi văd părinţii cum suferă, ba chiar asistă la crime de război ori le cad victime. Atrocităţile săvârşite de ocupanţii ruşi vor lăsa urme adânci în inimile multor generaţii de ucraineni.

Procuratura generală a Ucrainei a transmis că, până la data de 30 mai, cel puţin 242 de copii au murit şi alţi 400 au fost răniţi. Cele mai multe decese ar fi fost înregistrate în regiunea Doneţk. 

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
6 Comentarii
binenteles, sunt si alte persoane din Cernauti (mentionat in articol si orasul ala)
...dar inainte sa fim prea duri cu ei, sa ne uitam in oglinda: tatal ei si profu de mate sunt inregimentati, chiar a fost bombardat si orasul ala (desi nu umbla tancurile rusesti inca pe strada si nu a fost cucerit) precum si Ivano-Francisc si Lviv, asa ca nici nu e roza treaba acolo. Dar ca pomeneam de nationalistii patrioti de la AUR, care ne-ar vinde rusilor fara lupta, mari "curajosi": romanii stau la coada la pasapoarte, fug deja si ei prin vest de frica doar cand aud de stagiu militar, si tremura cand a zburat un Beechcraft pe deasupra tarii. Asa ca nu parem in masura sa criticam paiul din ochiul altora, cat timp avem barna intr-al nostru. Ucrainienii sunt adevarati refugiati, mame cu copii, nu ca si acum 10 ani cand Merkaloaia a chemat toti musulmanii in Jermania ca sa lucreze o generatie mai tanara pentru pensiile lor (ca nu mai stiu face copii nemtii), si ne-am trezit cu "refugiati" din Algeria, Pakistan si alte zone in care nu era nici un razboi (nu erau din Siria, Iraq, Afganistan), si cu gloate de baieti de 20-30 de ani.
Postat 09 Iunie 2022, 19:31 de unu
"a locuit în oraşul Sumî, la 30 de kilometri de graniţa cu Rusia"
https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Sumy
Postat 09 Iunie 2022, 18:57 de unu
pinonel
Să înțele că nici tu nu ești un cunoscător al limbi române după cum dai de înțele din comentariul tău
Postat 09 Iunie 2022, 12:50 de Acela
......
,,Ucraineanca se străduieşte să înveţe în fiecare zi noi cuvinte româneşti" Poate se inspira de la tanara si ungurii traitori pe aceste meleaguri si necunoscatori ai limbii romane, singura limba oficiala in Romania!
Postat 09 Iunie 2022, 11:37 de pinonel
CrisDumi aka KP VUVUZELA comunistă
Tara lor e in război, ce nu ai înțeles???
Postat 09 Iunie 2022, 11:30 de Sandu2100
Ar fi fost mai "profi" d.p.v. jurnalistic să spuneți în articol din ce localități sunt de origine tinerele ucrainence.
Asta pentru că un inspector școlar spunea deunăzi că fetele au venit din două zone de sud-vest și centru-vest a Ucrainei, ceea ce înseamnă locuri lipsite de orice conflict, ba chiar foarte departe de linia frontului din est. Cumva precum distanța dintre Oradea și Vama Veche. Ceea ce nu înseamnă că prezența lor aici nu e "din cauza războiului" ... ci, urmare "invocării războiului", au găsit prilej să plece dintr-o țară profund coruptă, dictatorială și total disfuncțională. Nu că România ar fi foarte departe de așa ceva.
Postat 09 Iunie 2022, 09:27 de KP
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.673 RON
  • 1 EUR = 4.9459 RON
  • 1 HUF = 0.0123 RON