Recent a fost publicată în Monitorul Oficial motivarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 91 din 28 februarie prin care s-a stabilit că nu se pot utiliza mandate de interceptare emise în baza legii siguranţei naţionale pentru a se evita rigorile Codului de procedură penală cu privire la autorizarea care trebuie dată de judecător pentru o asemenea operaţiune.
În concret, a fost declarată neconstituţională sintagma "aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români" din art.3 lit.f) al Legii nr.51/1991, privind siguranţa naţională, despre care CCR a apreciat că nu întruneşte condiţiile de claritate şi previzibilitate pentru a putea fi aplicată.
Mai precis, CCR a apreciat că nu se pot utiliza mandatele de interceptare emise de procuror în baza legii siguranţei naţionale în cadrul proceselor penale obişnuite, indiferent de gravitatea infracţiunii pentru care persoana este cercetată, atât timp cât infracţiunea nu se referă direct la siguranţa naţională (pentru infracţiuni cum ar fi, spre exemplu, trădarea sau spionajul).
Pentru a ajunge la această concluzie, CCR a apreciat că sintagma declarată neconstituţională este imprecisă deoarece apărarea drepturilor fundamentale prevăzute în Constituţie nu se face doar în cadrul procesului penal. Spre exemplu, o persoană care se consideră discriminată se poate adresa Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, iar o persoană care este vătămată printr-un act administrativ nelegal îl poate ataca la instanţa de contencios administrativ.
În esenţă, siguranţa naţională este un concept care transcende interesului general şi, cu atât mai mult, interesului individual, şi nu poate fi circumscrisă acestora, astfel încât un mandat de interceptare în baza legii siguranţei naţionale poate fi emis doar în aceste situaţii excepţionale.
În cazul tuturor celorlalte infracţiuni care vizează direct persoane sau drepturi ale acestora (de exemplu dreptul de proprietate), organele statului au obligaţia să aplice doar Codul de procedură penală, care prevede exact cum se pot emite mandate de interceptare, acesta fiind întotdeauna emise sau confirmate de un judecător.
Întrucât decizia este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial, în cadrul proceselor penale aflate pe rol mandatele emise în baza legii siguranţei naţionale nu mai pot constitui probe, iar vinovăţia persoanei inculpate va trebui dovedită cu alte mijloace de probă.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.