Librăria Humanitas din Oradea a găzduit vineri seară lansarea cărții „Identitatea virtuală. Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare”, scrisă de clujeanul Mihnea Măruță, care și-a propus să cartografieze un fenomen ce-și pune tot mai mult amprenta asupra minților și stilului de viață al oamenilor. Și mai cu seamă al adolescenților, care se „oglindesc” în imaginea perfecțiunii și a bogăției, proiectată pe Facebook, Instagram sau TikTok, cu repercusiuni grave asupra stării lor psihice și felului în care relaționează cu realitatea.
Carte... multimedia
La evenimentul organizat de Humanitas și de Revista de cultură Familia au asistat câteva zeci de persoane atrase de tema cărții, printre care universitari ca Mihai Maci și Adrian Hatos.
Prezentată de criticul literar Dan-Liviu Boeriu ca fiind „o carte foarte utilă și foarte bine documentată”, „Identitatea virtuală” este o versiune multimedia a tezei de doctorat a autorului. Asta pentru că fiecare capitol este însoțit de un cod QR, care, odată scanat, duce spre clipuri video în care Mihnea Măruță discută cu Dragoș Stanca despre temele prezentate.
„Este evident de la primele pagini că este o teză de doctorat în filozofie. O să fiți surprinși să vedeți referințe la Husserl, la Heidegger laolaltă cu referințe la rețelele de socializare”, a mai spus Dan-Liviu Boeriu despre volum.
„Un paradis posibil”
Întrebat ce l-a motivat să scrie o carte despre efectele rețelelor sociale asupra „userilor”, Mihnea Măruță, fost jurnalist, a spus că a căutat să abordeze un subiect de interes public, fiind totodată inspirat de fiicele lui, cărora le și dedică volumul. „Am trei fete, care la momentul documentării și scrierii acestei teze de doctorat erau toate trei adolescente. Mi-am zis: ce-ar fi să încerc să înțeleg în ce lume vor trăi copiii mei, să înțeleg cum li se modifică lor mințile sub influența rețelelor de socializare?”, a detaliat autorul.
Printre ispitele social-media, Mihnea Măruță a identificat „iluzia de nemurire” pe care identitatea virtuală - cu postări, fotografii, opinii - le-o oferă utilizatorilor, precum și faptul că, pentru prima oară în istorie, oricine se poate adresa liber lumii întregi. „Dintr-o dată mințile celorlalți au devenit un soi de paradis posibil”, a spus autorul, referindu-se la imaginea pe care oamenii care folosesc rețelele vor să o proiecteze în mințile „followerilor”.
Eul virtual
Deși, în aparență, cele două aspecte par pozitive, ele au puternice dezavantaje.
„Raționamentul meu din carte este construit pe trei niveluri: Omul real, care sunt eu în fața ecranului telefonului mobil, apoi ecranul însuși - care este nivelul doi și unde îmi creez un soi de dublură a mea, ceea ce în carte am numit Eul virtual - și nivelul trei, pe care îl numesc Identitatea virtuală, și anume cum interpretează followerii mei ceea ce le-am arătat despre mine”, a explicat Măruță.
Acesta a subliniat că identitatea virtuală influențează viața reală a oamenilor, schimbându-le comportamentul și îndepărtându-i de realitate. „E ca și cum mă oglindesc încontinuu în această identitate. Adolescenții își modifică foarte mult postările, share-urile în funcție de comment-uri și like-uri. Dacă cineva vede că primește 500 de «inimioare» într-o anumită ipostază, va încerca să o reproducă, pentru că a văzut că are succes. O bună parte din viața noastră o ascundem, iar o bună parte o potențăm”, a arătat filozoful.
Tik Tok vs. viața reală
Astfel, imaginea online devine pentru fiecare om „mai seducătoare” decât realitatea, iar acesta ajunge să creeze, să prezinte și să alimenteze „o fantomă”, și nu pe sine.
În dezbaterea conturată de Mihnea Măruță și Dan-Liviu Boeriu, în care s-au implicat și mai multe voci din public, s-au subliniat, printre altele, efectele negative ale „traiului” în online, în special pentru copii și adolescenți, cum ar fi creșterea anxietății, a depresiei, precum și apariția sentimentului că au rămas în urmă, a frustrărilor că nu au și ei ceea ce văd la alții pe TikTok etc.
S-a menționat, de asemenea, faptul că realitatea devine prea puțin interesantă pentru adolescenți, care nu mai au răbdare pentru povețele părinților sau educația instrumentată de școală, ci primesc doza de dopamină din lumea falsă de pe rețelele de socializare.
Deși la lansare nu au participat și adolescenți, autorul spune că cei cu care a discutat au părut conștienți că sunt influențați masiv de lumea virtuală. El a spus că tocmai de aceea părinții și profesorii ar trebui să devină un fel de „propagandiști ai realității”.
Vezi întreaga dezbatere pe tema cărții:
Pe hârtie și (negreșit) online
Volumul „Identitatea virtuală. Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare” se găsește în librăria Humanitas, precum și online, având și un website dedicat, identitateavirtuala.ro.
Născut la Cluj și absolvent al Facultății de Filozofie a Universității „Babeș-Bolyai”, Mihnea Măruță a lucrat în presă mai bine de 20 de ani, timp în care a fost, printre altele, redactor-șef al ziarelor Cotidianul (2007-2008) și Adevărul (2012). El a condus și săptămânalul Clujeanul, cotidianul Ziarul Clujeanului, precum și publicațiile online Oradecluj.ro și PressOne.ro.
În 2021, și-a obținut doctoratul în filozofie sub îndrumarea profesorului Aurel Codoban, iar în prezent predă cursul de filozofia comunicării la Departamentul de Jurnalism din cadrul UBB.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.