Alegerea unui președinte „suveranist” ar provoca efecte grave care se vor resimți rapid pentru fiecare român, avertizează economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, într-o analiză citată de digi24. Între acestea se numără reducerea investițiilor, creșterea dobânzilor și a șomajului, toate cu impact negativ asupra nivelului de trai, care va scădea semnificativ.
În primul rând, după alegerea unui președinte „suveranist” ar exista o reacție imediată a piețelor, a investitorilor, precum și a Uniunii Europene, a avertizat economistul-șef al BNR, potrivit analizei citate. Această primă consecință a fost deja observată după rezultatele din primul tur al alegerilor de anul trecut, desfășurate pe 24 noiembrie, când Călin Georgescu a ajuns în finala prezidențială, iar Bursa de Valori București s-a prăbușit, pierzând o capitalizare de aproximativ 10 miliarde lei într-o singură săptămână, iar Pilonul II de pensii, 2 miliarde de lei. Numai din această ultimă cauză, valoarea pensiilor viitoare ar scădea semnificativ.
În analiza sa, relatează sursa citată, economistul șef al BNR a subliniat că piețele financiare ar penaliza alegerea unui președinte „suveranist”, deoarece ratingul de țară al României ar fi retrogradat la nivelul „junk”, care nu e recomandat investițiilor.
„Influxul de investiții străine directe, care în perioada 1998-2024 s-a ridicat la circa 124 miliarde euro, ar seca sau s-ar transforma în ieșiri ale investitorilor. Cui i-ar conveni să mai stea într-o țară sub amenințarea naționalizării firmelor?”, arată economistul șef al BNR, citat și de antena3.ro.
Acest lucru ar însemna împrumuturi externe cu dobânzi enorme sau chiar imposibil de susținut. Totodată, investitorii ar pleca din țară, de frica amenințării că firmele vor fi naționalizate, iar fondurile europene, decisive pentru investițiile publice în infrastructura de toate felurile, de la cea de transport la cea sanitară ori din domeniul educației, s-ar reduce și ele masiv, așa cum deja s-a întâmplat în cazul Ungariei după ce țara vecină a pierdut fonduri UE.
De asemenea, ar urma să crească dobânzile la creditele imobiliare și la cele de nevoi personale. Pentru românii care au economii în lei, devalorizarea inevitabilă a monedei naționale față de euro și de dolar ar reduce drastic puterea de cumpărare, bunurile și serviciile vor fi mai scumpe și, prin urmare, inflația va crește, „mușcând” și mai mult din veniturile românilor.
„Este suficient să ne uităm la tendința ROBOR 3 luni care de la nivelul de 5,58% (în data de 15 noiembrie) a sărit la nivelul de 5,81% (în data de 25 noiembrie, după anunțarea rezultatelor primului tur) și apoi la 5,92% (în data de 6 decembrie, înaintea celui de al doilea tur, anulat). Toate acestea se traduc în zeci/sute de lei în plus de plătit la ratele lunare, în funcție de mărimea și durata creditului”, a subliniat oficialul Băncii Naționale, potrivit antena3.ro.
Nu în ultimul rând, riscul de șomaj ar fi uriaș atât pentru angajații de la stat, cât și pentru cei din multinationale. „Pentru cei circa 1,7-1,8 milioane de angajați ai societăților multinaționale, închiderea acestora și retragerea lor din România ar însemna un risc iminent de șomaj. Un asemenea volum de forță de muncă nu ar putea fi acomodat de firmele cu capital românesc, mai ales că s-ar suprapune cu restrângerea personalului bugetar. Nemaivorbind despre faptul că majoritatea firmelor românești activează în domeniul comerțului, unde nici calificările, nici salarizarea nu sunt grozave”, a atenționat în analiza sa economistul șef al BNR.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.