Din cenuşa CET-ului: Termoficare Oradea vrea să facă un parc fotovoltaic pe locul vechii halde poluatoare de cenuşă (FOTO)

Întrunit la sfârşitul lunii mai, Consiliul Local Oradea a decis închiderea şi ecologizarea gropii de cenuşă şi zgură deţinute de societatea Termoficare. 

"Investiţia, cofinanţată din fonduri europene, s-ar ridica undeva la 10 milioane euro. Apoi, pe amplasamentul haldei am putea amenaja parc fotovoltaic cu care să producem curent electric pe care să îl folosim la obţinerea de hidrogen verde, reducând consumul de gaz şi poluarea", spune directorul Termoficare Oradea, Călin Ungur. 

La haldă, în câmp...

Într-o jumătate de secol de exploatare, halda s-a ecologizat singură. Situată la 12 kilometri de sediul din şoseaua Borşului al Termoficare, la capătul unui drum desfundat ce începe în Santăul Mic, depozitul de cenuşă şi zgură este acoperit cu floră spontană şi arbuşti. "Vara e plin de iepuri şi căprioare, iarna vin aici sute de raţe", spune un muncitor. Câţiva dulăi mari păzesc de intruşi staţia de pompare, fiindcă locul e în drumul migranţilor ilegali. "Au mai fost situaţii...", zice omul.

O echipă de întreţinere menţine în funcţiune staţia de pompare care reglează nivelul apei din bazinul încă în funcţiune. "Înainte exista o echipă «de Santăul Mic». Stropea halda să nu ducă vântul praful peste sat şi peticea conductele. Apa cu zgură şi cenuşă trimisă din CET era foarte corozivă. Ieşea scandal de câte ori inundam pământul sătenilor", povesteşte un fost angajat.

Bazinele "uzate"

Până în 2016, la pornirea noii turbine pe gaz, materia rezultată în urma arderii cărbunelui era spălată, dusă peste câmp prin conducte supraterane lungi de 10 kilometri şi deversată în bazine. Apa era apoi drenată de reziduuri şi repompată în centrală.

Depunerile succesive au ajuns înalte de 15 metri, cât un bloc cu 4 etaje, în două bazine, iar în al treilea chiar la 25 metri, depăşind înălţimea unuia cu 6 etaje. Chiar dacă vechiul CET pe cărbune s-a închis, conductele aduc în continuare apa uzată. "Când CET-ul va avea propria reţea de canalizare, vor fi dezafectate", explică un angajat.

Nivelul apei din bazin e reglat periodic, mai ales când plouă, pentru a nu se deversa. Nu de alta, dar, deşi deversările poluante au fost sistate de 6 ani, lacul nu s-a curăţat nici acum încât să permită viaţa peştilor...

Curent de la soare 

Directorul Termoficare Oradea, Călin Ungur (foto), este optimist. "Odată obţinută finanţarea, închiderea depozitului, dezafectarea conductelor şi a staţiilor de pompare ar dura cam trei ani, iar amenajarea parcului fotovoltaic încă doi", spune el. 

Dacă ecologizarea haldei este estimată la circa 10,3 milioane euro, nimeni nu ştie în schimb cât ar putea costa panourile solare. "Investiţia se ridică undeva la 800.000 euro pe MWh de putere instalată", spune directorul. Cum Termoficare îşi doreşte un parc de 80 MWh, aproape dublu faţă de puterea turbinei pe gaz, costurile totale ar urca la vreo 64 milioane euro. 

"Depinde dacă vom putea pune panouri fotovoltaice şi pe marginea digurilor sau doar sus, pe platou, şi de felul lor, pentru că unele funcţionează şi pe timp noros", zice şeful Termoficare, care a comandat un studiu de fezabilitate pentru identificarea celei mai bune soluţii. 

Fabrica de hidrogen 

În ciuda investiţiei enorme, firma nu plănuieşte să vândă curentul electric. În premieră pentru România, ia în calcul folosirea energiei electrice pentru a produce hidrogen curat, din surse regenerabile. "Suntem în faza de achiziţie a unui studiu de fezabilitate pentru o centrală cu capacităţi de producţie a hidrogenului prin procesul de hidroliză a apei şi de stocare a acestuia", spune şeful Serviciului Tehnic din cadrul Termoficare, Lucian Pop (foto).

Hidrogenul astfel obţinut ar putea acoperi 5% din necesarul de combustibil al CET-ului sau chiar mai mult, în cazul unor investiţii suplimentare. În plus, odată stocat, ar putea fi folosit noaptea, când panourile fotovoltaice nu produc curent, sau în sezonul rece, când necesarul de energie creşte. 

"Nu ştiu să producă cineva hidrogen verde în România. Tehnologia e abia la început, dar fiind complet nepoluant, pe noi ne-ar ajuta să scădem consumul de gaz şi cantitatea de certificate verzi pe care trebuie să le achiziţionăm în fiecare an", spune Pop. 

"Amenda" certificatelor 

Miza e enormă. Termoficare este obligată să îşi reducă emisia de gaze cu efect de seră (GES) sau să plătească pentru aceasta, achiziţionând aşa numite certificate verzi. Preţul certificatelor GES care trebuie depuse anual la Registrul Unic Consolidat al UE, în funcţie de cantitatea de gaze emise în anul precedent, creşte continuu. Dacă în 2099 un certificat costa 9 euro, anul trecut urcase la 75 de euro, săptămâna trecută ajunsese la 86 euro, iar pentru anul viitor se preconizează un preţ de 100 de euro.

Cum anul acesta operatorul a avut de depus până la sfârşitul lui aprilie 301.000 certificate GES, din care a primit gratuit 80.000 de bucăţi, costurile cu achiziţia diferenţei de 221.000 certificate s-au ridicat la 16,5 milioane euro. Pentru un singur an! "Certificatele ne-au costat de trei ori mai mult decât bugetul de salarii", spune directorul comercial Dan Creţu (foto).

Deocamdată, CET-ul a reuşit să cumpere certificate cu ajutorul unor subvenţii de la Primărie şi bugetul de stat, dar acestea vor dispărea, aşa că este obligat să reducă treptat cantitatea de gaz arsă. Mai ales că acesta e tot mai scump...

Centrală, cumpăr gaz!

În ultimul an, preţul gazului s-a dublat, la 300 lei MWh. Pentru a nu împinge firmele în faliment, a fost plafonat de Guvern pentru clienţii non-casnici la 370 lei MWh.

Săptămâna trecută, Termoficare avea contractată o cantitate de circa 600.000 MWh cu diferiţi furnizori, dar mai are de achiziţionat 900.000 MWh ca să acopere necesarul de 1,5 milioane MWh pe an. La un preţ de 390 lei pe MWh, cu toate taxele incluse, asta înseamnă 351 milioane lei, echivalentul a 71 milioane euro, aproape o treime din bugetul Oradiei pe tot anul 2022.

Problema şi mai mare este că, în contextul războiului din Ucraina, nici măcar nu se găseşte! "Am făcut deja două licitaţii şi nu a venit nimeni", spune Ungur. Noroc că iarna e încă departe.

Soluţii alternative...

Termoficare vrea să îşi reducă, deci, consumul de gaz. "Oradea are deja în implementare proiectul Nufărul Geotermal (n.r. - 22,5 milioane euro), care vizează trecerea pe un mixt de apă geotermală şi gaz, şi pregăteşte un proiect similar în curtea noii săli polivalente (n.r. - 4 milioane euro) pentru alimentarea acesteia şi a zonei cuprinse între străzile Ceyrat şi Traian Blajovici", spune şeful Serviciului Tehnic, Lucian Pop. Şi parcarea noii polivalente va fi acoperită cu panouri fotovoltaice (2,1 milioane euro) care vor produce energia electrică necesară funcţionării staţiei termice ce va deservi zona.

În paralel, pentru reducerea consumului de gaz, municipalitatea are în plan reabilitarea termică a peste 55 blocuri (16 milioane euro), a spitalelor Municipal şi Judeţean (15,8 milioane euro), înlocuirea cazanului pe gaz din vechiul CET cu patru motoare termice şi două cazane de apă fierbinte cu un consum mai mic cu 5% (28 milioane euro) şi altele. "Ţinta noastră este ca la maturitatea acestor proiecte să ajungem la un regim de funcţionare a centralei undeva la 40 de zile pe an", spune Pop. Doar că până acolo mai este drum lung...

TERMEN LIMITĂ: 2023
Resturile industriei comuniste 

Ecologizarea haldei de cenuşă de la Santăul Mic rezolvă doar o mică parte din problemele de mediu ale Oradiei. La ieşirea spre Borş mai există haldele de şlam ale fostei întreprinderi Alumina preluate de firma bihoreană Fibrocim, care este în curs de clarificare a regimului terenului aflat în proprietatea statului, şi de New Technology Effect din Cluj, care a făcut demersuri pentru exploatarea ei. "Deţinătorul haldei ar dori să folosească şlamul ca materie primă, cel mai probabil în construcţii. Exploatarea ei ar putea dura, însă, iar termenul final pentru închiderea haldelor, cu derogare cu tot, este sfârşitul anului 2023", spune directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor, Sanda Mercea (foto).

APM Bihor a cerut un punct de vedere al Ministerului Mediului cu privire la exploatarea haldei, precum şi investitorului, dacă se poate încadra într-un termen atât de scurt.

Comisia Europeană a dat în judecată România la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în primăvara acestui an, pentru că nu a închis ultimele 44 depozite neconforme standardelor comunitare, cerând penalităţi de 30.000 euro pe zi.