Curăţenie în stand-by: Din cauza întârzierilor, Bihorul ar putea avea un sistem de management integrat al deşeurilor abia după 2020

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România şi-a asumat o serie de obligaţii, printre care şi aceea că fiecare judeţ va avea un sistem de management integrat al deşeurilor (SMID).

În spatele acestei denumiri pompoase se ascund reguli simple: toate gunoaiele produse de cetăţeni trebuie colectate de operatori de salubritate, nu aruncate prin ape ori păduri. Fireşte, colectarea trebuie să se facă cel puţin în două fracţii, astfel încât multe dintre deşeuri să fie reciclate.

De 9 ani, Consiliul Judeţean Bihor încearcă să implementeze un asemenea SMID, dar fără ca cetăţenii să simtă vreo schimbare. Investiţiile zac nefolosite, ba chiar trebuie reparate, în timp ce licitaţiile pentru desemnarea operatorilor de salubritate sunt departe de-a fi demarate.

Planuri mari

Iniţiat în 2009, proiectul SMID al Bihorului, în valoare de 199 milioane lei, a primit acordul Comisiei Europene pentru prelungirea până la data de 30 septembrie 2018. Altfel spus, de la 1 octombrie, în Bihor ar fi trebuit să opereze şase firme de salubritate, fiecare în câte o regiune anume definită (Oradea, Aleşd, Salonta, Beiuş, Marghita şi Săcueni), care să adune de la bihoreni fracţia umedă, adică deşeurile care ajung la halda administrată de Eco Bihor, şi fracţia uscată, adică cele revalorificabile.

De asemenea, trebuia să fie funcţională staţia de tratare mecano-biologică din Episcopia Bihor, unde deşeurile vegetale ar trebui să devină compost, iar în cele patru staţii de sortare a deşeurilor din Beiuş, Marghita, Salonta şi Valea lui Mihai, fracţia uscată trebuia împărţită pe categorii şi trimisă la reciclat. Nu în ultimul rând, primăriile ar fi trebuit să distribuie cetăţenilor containere şi pubele anume achiziţionate. Aşa cum bihorenii pot vedea prea bine, nimic din toate acestea nu se întâmplă!

La refăcut

Era previzibil că proiectul nu se va încheia până la termenul limită, aşa că, discret, CJ Bihor a solicitat Comisiei Europene o nouă păsuire. Deşi acest lucru nu a fost anunţat public niciodată, CE a aprobat prelungirea proiectului cu un an, până la data de 30 septembrie 2019. Greu de crezut, însă, că SMID va fi încheiat chiar şi atunci!

Conform unei adrese oficiale transmisă de Consiliul Judeţean, ca urmare a unei solicitări a  BIHOREANULUI, toate lucrările au fost recepţionate, iar achiziţiile de utilaje şi echipamente realizate. Ba chiar unele construcţii intră deja în reparaţii! Este vorba de staţiile de transfer şi sortare, unde s-au identificat fisuri la platformele betonate, defecte la rosturile de dilatare, înierbări eşuate ori hidroizolaţii care nu au trecut testul apei.

Lucrările au fost realizate, în asociere, de firmele Teamnet Engineering SRL şi Constructim SA, care nu au remediat defecţiunile indicate în termenul de garanţie, astfel că au pierdut suma anume lăsată gaj, de 1,8 milioane lei.

Estimări optimise

Chiar dacă aceste investiţii ar fi 100% funcţionale, tot goale ar fi, pentru că o altă componentă a proiectului este departe de a fi îndeplinită: stabilirea firmelor de salubritate care să deservească judeţul. Încă se lucrează la caietele de sarcini pentru aceste licitaţii, mai precis la actualizarea datelor privind populaţia judeţului şi estimările privind traseele şi cantităţile de deşeuri ce vor trebui colectate.

Tocmai pentru că a început de mult, aceste date, regăsite de altfel în proiectul SMID, trebuie aduse la zi. Întrucât, odată finalizate, caietele de sarcini trebuie aprobate de fiecare din cele 101 unităţi administrativ-teritoriale din Bihor, surse din cadrul proiectului susţin că termenul optimist pentru lansarea propriu-zisă a licitaţiilor va fi 30 iunie 2019.

Cum experienţa altor judeţe a arătat că aceste proceduri se pot întinde chiar şi pe o perioadă de un an, pare evident că mai devreme de anul 2020 este imposibilă punerea în practică a sistemului.

Efect de domino

Incertitudinea privind implementarea SMID are consecinţe. Numeroase primării din Bihor contractează servicii de salubritate pe perioadă scurtă, tocmai pentru că nu ştiu când va fi desemnat noul operator, ceea ce împiedică îmbunătăţirea activităţii de colectare a deşeurilor. Nicio firmă care are contract doar pe un an nu va investi în utilaje, pubele ori alte facilităţi, pentru că nu îşi va amortiza investiţia.

Incert este chiar şi viitorul salubrizării din Oradea. Contractul dintre Primărie şi RER Vest va expira în ianuarie 2020, astfel că municipalitatea va trebui să caute o soluţie pentru a asigura curăţenia oraşului şi după această dată.

De departe, cel mai mare dezavantaj îl reprezintă costurile întârzierii proiectului, pentru că fiecare primărie va plăti tot mai mult pentru deşeurile pe care le produce. În timp ce instalaţiile în care ar trebui să "zbârnâie" gunoaiele, în drum spre reciclare, rămân neatinse...