Curăţenia începe la ţară!

Societatea de salubritate a primăriilor din Zona Metropolitană Oradea, Reosal, este prima din judeţ care introduce în mediul rural colectarea diferenţiată a deşeurilor.

Începând din această săptămână, 45.000 de bihoreni din 10 comune vor pune PET-urile şi plasticurile în sacii de culoare galbenă, iar hârtiile şi cartoanele în cei albaştri. Dovedind că şi oamenii de la ţară pot avea grijă faţă de mediu...

Strategie comună în comune

În 2005, Oradea şi 8 comune din apropierea muncipiului au fondat Zona Metropolitană Oradea (ZMO), o asociaţie de dezvoltare comunitară cu strategie unitară. În ZMO, toate comunele vor avea reţele comune de utilităţi - apă, canalizare, transport public, inclusiv un operator comun de salubritate. Dacă la utilităţi încă se lucrează, salubritatea s-a rezolvat!

În 2008, când ZMO avea deja 10 comune membre, fiecare primărie a devenit acţionar al operatorului Reosal, motiv pentru care aceasta este şi singura firmă de salubritate care are dreptul să presteze pentru sătenii din Biharia, Borş, Cetariu, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sânmartin, Sântandrei, Toboliu, Sălard, cu cele 39 de sate. În total, Reosal are încheiate circa 13.000 de contracte şi deserveşte 45.000 de clienţi.

Prima oară, containerul

Până în această vară, Reosal nu a impus separarea gunoaielor menajere de cele reciclabile. Dar, odată cu apariţia Legii 132/2010, potrivit căreia toate instituţiile publice trebuie să colecteze selectiv, dar şi datorită Ordonanţei 196/2005, care prevede că fiecare operator trebuie să scadă anual cantitatea de deşeuri depusă la haldele de gunoi cu 15%, conducerea firmei a decis să introducă tuturor clienţilor săi colectarea selectivă. În plus, au existat şi motive financiare. "Costurile de depozitare la haldă se ridică lunar la circa 80.000 lei. Trebuie să reducem cantitatea depusă, ca să nu mai plătim aşa mult", precizează Camelia Lata (foto), directorul general al Reosal.

Pentru a atinge acest scop şi pentru a respecta legea, operatorul regional a început cu amplasarea a 65 de containere pentru colectarea PET-urilor în centrele de comună. De asemenea, s-au pus alte 50 de containere, tot pe domeniul public, pentru hârtie, carton şi sticlă. "Însă adevărul este că bătrânilor de la ţară nu le vine să meargă până în centrul satului cu trei flacoane", explică Camelia Lata.

Saci cu reguli

În luna iunie a acestui an, colectarea selectivă din mediul rural a trecut la etapa a doua: în comunele Borş şi Sânmartin s-au împărţit saci gratuiţi fiecărui locuitor în parte. Unul de culoare galbenă pentru PET-uri şi alte materiale din plastic, iar altul albastru pentru hârtii şi carton. Sacii de 240 de litri sunt inscripţionaţi cu tipul de deşeuri pentru care sunt destinaţi şi vin la pachet cu un fluturaş cu precizări. Aşa, sătenii au aflat că în prima săptămână a fiecărei luni gunoierii le ridică numai deşeurile reciclabile, în timp ce în celelalte săptămâni iau deşeurile menajere, în aceeaşi zi ca până acum.

Firmele de la sate nu au primit gratuit sacii, ele având obligaţia să încheie un act adiţional la contract pentru reciclabile. În timp ce pentru persoanele fizice ridicarea deşeurilor reciclabile este gratuită, pe firme le costă 18,81 lei pe metrul cub. Reciclabilele strânse sunt fie depuse la halda Eco Bihor, fie predate firmelor care se ocupă de valorificarea acestui tip de deşeuri.

Ţăranii şi reciclarea

"Pentru noi, introducerea colectării selective în Borş şi Sânmartin a fost un exerciţiu", spune directoarea Reosal. Rezultatul? Oamenii au fost mult mai receptivi decât s-ar fi aşteptat. Au înţeles că gestul mărunt de a pune deşeurile reciclabile separat, nu laolaltă cu deşeurile menajere, are greutate. Doar cu aceste comune, într-o singură lună, Reosal a făcut o economie de 10.000 de lei, prin cantitatea mai mică depusă la groapa de gunoi. Aşa că, odată cu începutul lunii noiembrie, operatorul începe colectarea selectivă în toate satele din ZMO. Majoritatea clienţilor şi-au primit deja sacii şi instrucţiile, urmează doar să reacţioneze!

Indisciplina îi va face pe săteni să rămână cu gunoaiele pe cap, pentru că dacă gunoierii vor observa, de pildă, că într-un sac de hârtie şi cartoane sunt şi alte deşeuri, nu le vor ridica. "Nu ne permitem să compromitem întreaga cantitate de deşeuri", spune Camelia Lata. Pentru că dacă sunt amestecate cu obiecte unse, de pildă, hârtiile nu mai pot fi reciclate.

Rămâne de văzut cum vor reacţiona sătenii la această iniţiativă. Cine ştie, poate vor respecta exemplar noua regulă şi vor ajunge să dea chiar lecţii orăşenilor despre cum vine treaba cu reciclabilele!