Cu boxa în peşteră

N-o fi Bihorul judeţul cu cele mai multe atracţii turistice din ţară, însă tot are zone spectaculoase. Că nu le promovăm, e o problemă. Însă că nici nu le îngrijim e de-a dreptul ruşinos.

Un exemplu este acceptul pe care edilii din Şuncuiuş l-au dat unei asociaţii pentru a organiza un spectacol în gura peşterii Unguru Mare. Norocul naturii este că alte autorităţi au fost pe fază...

Peştera comorii

Legenda spune că dacii au îngropat o comoară într-o grotă din preajma Şuncuiuşului şi au ascuns intrarea, răsturnând peste ea un munte. Fapt e că, în 1870, doi biologi maghiari, Themak şi Gerevich, au descoperit actuala peşteră Unguru Mare şi, odată cu ea, depozite impresionante de ceramică, arme din fildeş, unelte din os de urs, monede din bronz şi argint, podoabe, dar şi rămăşiţe umane.

"E unul din cele mai importante depozite de bronz din ţară", precizează Viorel Lascu, preşedintele Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD). S-a demonstrat că peştera a fost locuită încă din epoca neolitică. În plus, este şi un sit natural protejat, întrucât adăposteşte colonii de lilieci, unii din specii rare.

Muzică pentru lilieci

Edilii din Şuncuiuş ar trebui să îngrijească cavitatea, însă n-o fac. Viceprimarul Viorel Brîndaş şi-a dat acordul, fără înştiinţarea nimănui, pentru organizarea, în weekend-ul trecut, chiar în gura de intrare a peşterii, a unui spectacol din cadrul festivalului naţional de muzică uşoară pentru copii "Suflet de stea".

Miercuri, 25 august, când muncitorii au început montarea scenei, Viorel Lascu a sesizat Garda de Mediu, întrucât Centrul nu are competenţa de a sista astfel de acţiuni. "La momentul controlului, o scenă de lemn amplasată în faţa peşterii era construită în proporţie de 50%", precizează Călin Mocan, şeful Gărzii. În plus, la câţiva metri în interior, muncitorii puseseră nişte boxe. Comisarii au dispus oprirea evenimentului în absenţa acordului custodelui, adică CAPDD.

Edili confuzi

Organizatoarea spectacolului, adică preşedinta Asociaţiei "Suflet de Stea" din Aleşd, Liana Păcuraru, nu ceruse acordul custodelui, ci doar pe cel al Primăriei. Nici primarul, nici viceprimarul nu i-au pretins mai mult. "Printr-un protocol din 2005, CAPDD ne-a predat peştera. Noi taxăm intrarea, noi o întreţinem, deci noi suntem custodele", spune primarul Doru Gabor (foto). Iar ca să demonstreze că înţelege importanţa peşterii, vicele Brîndaş completează că a permis ca pe scenă să se joace doar o piesă de teatru, iar muzică să se pună doar pe scena de pe platoul de vizavi.

Viorel Lascu îi contrazice, însă, pe edili: "Primăria este administrator şi răspunde de infrastructura turistică, având drepturi asupra amenajării traseului turistic. Decizii privind organizarea de evenimente în vecinătatea peşterii ia custodele". De altfel, Centrul permite de câţiva ani organizarea de petreceri de 1 Mai pe platoul de vizavi de peşteră, nu în vecinătatea imediată a grotei. Varianta lui Lascu e susţinută şi de Adela Tuduce, consilier în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului. "Peştera, chiar dacă se află pe teritoriul primăriei Şuncuiuş, este în custodia CAPDD", explică aceasta.

Uite scena, nu e scena

În ciuda declaraţiei viceprimarului şi a comisarilor de mediu, Liana Păcurar neagă chiar şi că ar fi avut vreo scenă în gura peşterii! "A fost un spectacol de folclor, însă pe platoul de vizavi", spune ea, pretinzând că nici n-a primit dispoziţie de demontare a vreunei scene. "Singura problemă a fost că nu am avut toate hârtiile. Dar le-am obţinut şi gata", a încheiat subiectul. Nu înainte de a preciza că presa n-ar trebui să fie interesată de problema scenelor, ci de faptul că ea a adus peste 250 de copii în această zonă turistică de care nimeni nu se îngrijeşte.

Pe undeva Păcurar are dreptate. Doar că şi ea, şi edilii din Şuncuiuş intră în această categorie, a celor care nu se îngrijesc de monumentele naturale...