URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 16 IANUARIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Recent, PSD-iştii bihoreni au repus pe tapet, şi bine au făcut, situaţia corecţiilor financiare aplicate de autoritatea de management din Ministerul Dezvoltării pentru două proiecte ale Oradiei pe fonduri europene. Numai pentru noua linie de tramvai riscăm să dăm din buzunarul nostru 58,7 milioane lei. Lecţia e cam scumpă, chit că aşa avem ocazia să simţim pe propria piele ce ar fi însemnat ca toate investiţiile să le fi plătit din bugetul local.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Pentru cei care sperau asta, o veste tristă: PSD-ul nu este un partid pe cale de dispariţie. Dimpotrivă, e asemenea lui Iliescu, un bătrân care se încăpăţânează să rămână verde (a se citi roşu). Are electoratul său solid, format din nostalgicii, socialiştii, comuniştii şi stângiştii de stil nou, din pomanagiii şi dependenţii de ajutoarele sociale, din sudiştii şi tuciuriii patriei, uşor de cumpărat cu mărunţiş, din bugetari şi lefegii plantaţi şi lăsaţi să sporească şi să rodească prin pleiada de instituţii publice susţinute din greu de pălmaşii şi "liberalii" naţiei...
Zic şi eu
Adrian Cris
Avem în faţă 4 ani pe care analiştii îi numesc „de pace”, prezumând că noii aleşi vor lucra decent, nu cu gândul la următoarea campanie. Din păcate pentru visata pace, realitatea nu prea justifică, totuşi, optimismul. Ca dovadă, negocierile, formarea şi primii paşi ai noii şi heteroclitei coaliţii PNL, USR-PLUS, UDMR, partide care până mai ieri se detestau plenar: liberalii erau Ciuma Galbenă pentru pluserişti, aceştia sexo-marxişti pentru penelişti, singurul lucru ce-i unea şi pe unii, şi pe ceilalţi fiind certitudinea că udemeriştii sunt magyar PeSzeDe.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Avem un nume nou de stradă în Oradea - strada Sucevei a devenit Strada Evreilor Deportați. Nu e o denumire prea fericită, însă nici una care să poată fi combătută cu prea multă tărie, fiindcă, la aproape 80 de ani de la acele evenimente oribile, sentimentul generalizat de vină încă există... Dar, rememorând la nesfârșit oribilitățile trecutului, ne facem oare un viitor mai frumos? Putem spera că viața copiilor noștri va fi mai liniștită și lipsită de pericole dacă le picurăm întruna în creiere amintiri despre felurile îngrozitoare în care au murit părinții și bunicii lor?
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre noul vaccin anti-Covid și despre campania de vaccinare gratuită declanșată de autorități?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Potrivit Codului administrativ, ministerele se aprobă de către Parlament, prin acordarea votului de încredere asupra Programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului, în procedura de învestitură. Ministerele se organizează şi funcţionează numai în subordinea Guvernului, potrivit prevederilor Constituţiei și codului administrativ.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Sub denumirea de hepatită cronică sunt cuprinse o serie de afecţiuni ale ficatului cu cauze şi grade de severitate diferite, care au ca punct comun faptul că procesul inflamator şi necrotic durează cel puţin 6 luni. Formele uşoare nu progresează sau pot progresa lent, iar formele severe sunt asociate cu cicatrizări ale ţesutului hepatic, cu formarea altui tip de structură a acestuia care pot evolua spre ciroză hepatică.
15 August 2017, 19:35

Cronică de caravană

Cronică de caravană foto arhivă
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Faţă de prima ediţie, când am stat înghesuiţi pe scaune de plastic lângă statuia din Parcul 1 Decembrie, Caravana Next de anul acesta a fost o întâmplare mult mai plăcută. Parcul Cetăţii e foarte potrivit pentru proiecţii în aer liber: eşti în centrul oraşului, dar nu e nici gălăgie, nici poluare, nu deranjezi pe nimeni, nu te deranjează nimeni şi, parcă, iarba verde te face să simţi că eşti plecat din oraş.

Aşa cum mă aşteptam, cele trei zile de proiecţii au adunat lume faină. E drept că s-a vorbit mult mai mult decât în sala de cinema, dar ce să-i faci, aşa e la picnic, atmosfera e mai jovială. "Începe să arate bine Oradea", mi-a zis, privind în jur, un amic mai greu de satisfăcut cultural de evenimentele locale. Şi într-adevăr, Oradea a arătat tare bine – oameni relaxaţi aşezaţi pe pături sau pe fotolii puf, familii întregi venite la film, copii alergând şi jucându-se.

Mulţi dintre spectatori au venit cu câteva ceasuri înainte, unii pentru a prinde locuri bune, alţii din pura plăcere de a sta la iarbă verde după o zi caniculară. Supravegheaţi de o firmă privată de securitate, dar şi de o dubă a Jandarmeriei Române şi prietene (instituţie mare consumatoare de concerte şi festivaluri în aer liber, peste tot îi vezi), orădenii s-au comportat exemplar. Nu s-au scandat lozinci anti-guvernamentale, nu s-a aruncat cu pietre, nici cu sticle incendiare. În curând o să vedem burtoşi înarmaţi cu sprayuri şi la vernisajele de artă, căci cultura pare din ce în ce mai periculoasă pentru statul nost'.

Selecţia filmelor a fost destul de rotundă. Minunata Jane Birkin în franţuzescul "Femeia şi TGV-ul", drama migranţilor din producţia daneză "Silent Nights", minunăţia spaniolă de dans contemporan "Timecode", mini drama psihologică franţuzească "Duşmani interiori" şi excelentul scurt metraj maghiar "Cântă" (Mindenki) au constituit un regal de Oscar ce ne-a ţinut pe iarbă până aproape de miezul nopţii.

A doua seară a fost ceva mai grea, cu scurt-metraje selecţionate din Festivalul Next de la Bucureşti de anul acesta. Cele mai gustate au fost primul şi ultimul: "Lumina roşie", un filmuleţ bulgăresc în care un şofer de autobuz refuză să treacă pe roşu chiar şi după ce îşi dă seama că semaforul e stricat, şi "Despre păsări şi albine", o comedie finlandeză simplă şi amuzantă, aşa cum e şi viaţa uneori.

Seara a treia, dedicată filmelor româneşti, a arătat încă o dată că unele pelicule româneşti se fac mai mult pentru a primi felicitări din partea colegilor de breaslă, nu pentru a fi pe placul publicului larg. Excepţie au făcut "Pipa, sexul şi omleta", de Ana Maria Comănescu, filmul câştigător al festivalului (dacă Mihaelei Sârbu îi ieşea mai bine ultima scenă, filmul era şi mai grozav), şi năucitorul "Plecarea", de Cătălin Drăghici, un scurt metraj care ne-a lăsat în aer, căruia îi doresc să crească mare şi să ajungă lung-metraj.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0058 RON
  • 1 EUR = 4.8728 RON
  • 1 HUF = 0.0135 RON