Muzeul Ţării Crişurilor a anunţat, luni, că în Sântion, pe traseul viitoarei şosele care va lega Oradea de autostrada A3, a fost descoperit un cimitir amenajat în secolul XVIII, cel mai probabil ca urmare a legilor sanitare impuse de împărăteasa Maria Tereza, după epidemii catastrofale de holeră.
Pe traseu
"Începând cu sfârşitul lunii martie 2022, pe traseul şoselei de legătură Oradea – Autostrada Transilvania, s-au derulat cercetări arheologice preventive, care, printre altele, au dus şi la descoperirea unui cimitir datat în secolele XVIII-XX, aflat la nord de localitatea Sântion", a transmis conducerea Muzeului Ţării Crişurilor, printr-un comunicat detaliat.
Potrivit informării, cimitirul vechi al localităţii Sântion apare prima oară pe harta datată între anii 1809 – 1818. Mai are o menţiune cartografică în anul 1869 şi o ultimă datare cartografică în anul 1941. Cimitirul a fost deja probabil abandonat în favoarea noului cimitir, funcţional şi astăzi, aflat la sud, mult mai aproape de biserica reformată din localitate.
După holeră...
Anul exact al înfiinţării cimitirului este greu de punctat. "Putem opina că poate fi legat de legile sanitare luate spre sfârşitul domniei împărătesei Maria Tereza, cândva după anul 1770, ca urmare a catastrofalelor epidemii de holeră care au bântuit în regiune", transmit arheologii de la MŢC.
Pe primele hărţi, cimitirul apare ca un şir lung de câte două rânduri de morminte întinse pe direcţia nord - sud, în marginea de est a drumului care mergea spre localitatea Santăul Mic (aflat la nord - vest de Sântion). Până la începutul secolului XX, cimitirul s-a extins spre est, pe rânduri succesive de înhumări. "Din informaţiile primite de la localnici, ultimele înhumări au avut loc în anii ’30 ai secolului XX", se mai arată în informare.
289 de gropi
Pe suprafaţa vizată de proiectul şoselei de legătură Oradea - Autostrada Transilvania "au fost numărate 289 gropi de morminte, rezultate în urma raderii cu utilaje a întregii suprafeţe, majoritatea cu un singur înhumat; există însă şi cazuri de dublă, triplă sau, rar, chiar cvadruplă înhumate, cu siguranţă membrii aceleiaşi familii, decedaţi probabil la date diferite".
Potrivit arheologilor, orientarea scheletelor este est – vest, cu o singură excepţie – cea a unui copil aşezat la capul părinţilor, dar cu orientare nord – sud – "cauza probabilă fiind locul mic destinat înhumărilor şi implicit densitatea mare a acestora".
Scheletele cercetate au mâinile întinse de-a lungul corpului, pe piept sau pe bazin şi aparţin bărbaţilor, femeilor şi copiilor.
În unele cazuri, mai ales în cazul scheletelor aflate în partea de nord a cimitirului, acestea au fost măcinate de aciditatea crescută a solului lutos. "Au fost descoperite şi sicriele din lemn în care au fost aşezaţi decedaţii, precum şi un număr ridicat de cuie. Există, de asemenea, gropi de morminte cu "nişă", aparţinând aceleiaşi familii, unde gropii iniţiale, la decesul ulterior al unui alt membru al familiei, i s-a săpat o cavitate lângă primul decedat, tocmai din cauza spaţiului limitat aflat între morminte", detaliază MŢC.
Fără bogăţii
Au fost descoperite şi gropi de morminte goale, specialiştii MŢC spunând că este vorba despre cazuri în care persoanele decedate au fost transferate în noul cimitir al Sântionului.
"Inventarul mormintelor este modest: au fost descoperite oglinzi de formă circulară, o sticlă şi copcii (nasturi) de tip moş – babă. Unuia dintre cei înhumaţi i s-a păstrat pălăria (foto jos); a fost găsită, de asemenea, o singură monedă, probabil un crăiţar (n.r. – monedă de origine germanică, din argint sau aramă)", se arată în informarea arheologilor.
Potrivit acestora, au fost cercetate şi un număr de 16 complexe atribuite culturii Tiszapolgar şi populaţiilor sarmatice.
"Primele sunt de dimensiuni relativ mici, cu foarte puţină ceramică în interior. Gropile sarmatice, de dimensiuni mari, conţin o cantitate ceva mai mare de ceramică, de culoare cenuşie, bine lucrată. A mai fost cercetat şi un cuptor din care s-a păstrat doar urma vetrei, puternic deteriorată. Gropile de mormânt au penetrat masiv complexele mai sus amintite", se arată în informare.
După finalizarea cercetărilor arheologice, scheletele vor fi reînhumate într-o parcelă specială din cimitirul nou din Sântion.
.jpg "1919 în Oradea: Pe 20 aprilie, se împlinesc 105 ani de la intrarea Armatei Române în Oradea. Care a fost atmosfera atunci? (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.