Cea de-a XIII-a ediţie a sesiunii de comunicări a doctoranzilor în Istorie s-a desfăşurat la Universitatea din Oradea

Parte a evenimentelor desfăşurate în cadrul Săptămânii Ştiinţifice, conferinţa doctoranzilor în Istorie s-a ţinut pe 31 mai, la Universitatea din Oradea. Organizată de Şcoala Doctorală de Istorie din cadrul instituţiei, împreună cu Centrul de Studii Interdisciplinare Oradea-Chişinău "Silviu Dragomir", aceasta a cuprins 22 de prezentări, ale tot atâtor doctoranzi.

În mod firesc, evenimentul a fost dedicat Centenarului, respectiv împlinirii a 55 de ani de învăţământ superior continuu la Oradea.

În deschidere, au luat cuvântul cadre didactice şi invitaţi ai entităţilor partenere, moderator fiind directorul Şcolii Doctorale în Istorie, Sorin Şipoş. În luarea de cuvânt, directorul CSUD, Cătălin Ţarcă, a evidenţiat rolul important al şcolilor doctorale în mecanismul ştiinţific al universităţii. În schimb, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, a insistat pe colaborarea dintre doctoranzii Şcolii doctorale de Istorie şi instituţia pe care o reprezintă, materializată în special în articole publicate în anuarele Crisia, Biharea şi Nymphaea.

Din partea Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării a vorbit prodecanul Gabriel Moisa, care a subliniat dimensiunea ştiinţifică naţională şi internaţională a şcolii doctorale orădene şi principalele realizări ale acesteia. Deschiderea a fost onorată de doi parteneri importanţi ai Şcolii Doctorale în Istorie, Universitatea de Stat din Moldova, reprezentată de prof. univ. dr. Ion Gumenâi, din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie, respectiv Consulatul General Onorific al Republicii Slovace din România, reprezentat de doamna Jana Maria Stefancic.

Ion Gumenâi s-a referit la importanta relaţiilor dintre Chişinău şi Oradea, reliefând numeroasele acţini comune ale istoricilor din cele două oraşe, integrate valorilor europene. Jana Maria Stefancic a remarcat faptul că la Oradea există interes firesc pentru studierea trecutului comunităţi slovace, având în vedere că aici trăiesc numeroşi reprezentanţi ai acesteia, dar şi în contextul aniversării creerii celor două state naţionale. Totodată, aceasta a mulţumit României pentru condiţiile oferite în vederea menţinerii propriei identităţi culturale.

Lucrările au cuprins subiecte de istorie, în special locală, întinse pe o perioadă de timp începând cu evul mediu şi până în zilele noastre, dar şi istoriografie şi biografii. Între ele, au fost discutate aspecte privind activitatea Locului de adeverire a Capitlului romano-catolic de Oradea, istoriografia comitatului medieval al Bihorului, viaţa cotidiană a Bihorului interbelic, frontieriştii români arestaţi în Ungaria în anii 1980, calitatea locuirii în România socialistă sau aşezările slovacilor din România. O parte a lucrărilor vor fi publicate într-un volum.