Luni dimineaţă, când au intrat în sala de plen, toţi cei 465 de parlamentari români au găsit pe masă câte un CD audio cu albumul "Fără Filtru". Celor care în trecut mai ascultau rock şi scuturau pletele pe la chefuri şi concerte numele artistului le suna cunoscut. Ceilalţi se întrebau derutaţi în gând şi în grup "Cine-i ăsta, Călin Pop, şi de ce ne trimite discuri?".
Acest fapt nu s-a întâmplat, e doar o plăsmuire a imaginaţiei mele şi, poate, o idee de marketing ce ar merita să devină realitate. Pentru că, de la prima piesă şi până la ultima, albumul lui Călin Pop se răfuieşte cu clasa politică şi arată cu degetul în toate direcţiile pentru situaţia actuală din România.
Aflat într-o perioadă extrem de creativă, probabil şi pentru a compensa micile "scârţâieli" din activitatea recentă a trupei Celelalte Cuvinte, Călin Pop se pregăteşte de lansarea naţională a noului său material. "Fără Filtru" este editat de casa de discuri Soft Records, la fel ca precedentele proiecte solo ale rockerului orădean - "Undeva", "Ritual de iarnă" şi "In-Fusion", ultimul înregistrat împreună cu fiul său, Marius Pop. "Fără Filtru" este un album de rock şi jale, de protest şi supărare, în care se întâlnesc compozitorul Călin Pop, textierul Călin Pop, chitaristul Călin Pop, vocalistul Călin Pop şi producătorul muzical Călin Pop.
Compozitorul Călin Pop entuziasmează prin 15 compoziţii proaspete şi vii ce scutură difuzoarele, de la hard rock la metal sau power ballads, o adevărată gură de oxigen pentru apaticul şi silficul rock românesc actual. Textierul Călin Pop trage şuturi în stânga şi în dreapta, fără perdea, dar reuşeşte performanţa de a se opri chiar înainte de înjurătura de mamă. Chitaristul Călin Pop face o nouă demonstraţie a creativităţii şi virtuozităţii sale, ambele binecunoscute de consumatorii din domeniu. Vocalistul Călin Pop transmite mesajele în funcţie de tonul fiecărui cântec - agresiv, melancolic, scârbit sau revoltat. Iar producătorul muzical Călin Pop îşi asumă construcţia unui sound de garaj cu rol de defibrilator, clasic şi post-modern totodată, finisat minimalist, aspru ca o raşpilă de pantofar şi dulce-otrăvitor precum mierea amestecată cu arsenic.
"Fără Filtru" nu va fi ascultat niciodată la o chermeză PSD şi, cel mai probabil, nu se va găsi în judeţul Teleorman. Dacă ar reuşi să aducă înapoi vremurile absolutismului politic şi administrativ, coaliţia de guvernământ ar interzice discul şi l-ar trimite pe autor într-o vacanţă gratuită în Siberia. Albumul va trezi la viaţă rockerii amorţiţi şi le va aminti de ce s-au îndrăgostit de chitara electrică cu distort. Pentru curentul mainstream, care tâmpeşte creierele cu aceleaşi 500 de melodii difuzate la radio, va avea delicateţea unui taifun cu temperatură de crivăţ. Iar ca rol social, "Fără Filtru" poate rămâne în istorie ca o sinteză socială subiectivă a unor vremuri pe care cu toţii ni le-am dori altfel. Dacă cunoaşteţi personal un politician, faceţi-i cadou discul.
P.S - Pentru fanii orădeni, albumul se găseşte la Magazinul Musicland, de pe strada Mihai Eminescu.
.jpg "Renumita pianistă Gabriela Montero concertează la Sounds of Oradea: „Fiecare notă pe care o cânt vine direct din inimă”")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.