Atenţie la ambrozie! Oradea e invadată de floarea pustei

În timp ce în toate ţările Europei Centrale şi de Vest ambrozia, cunoscută şi ca floarea pustei, este stârpită prin lege, în Oradea municipalitatea o "extermină" prin cosire. Fără să ţină cont că aşa doar o ajută să se înmulţească...

Ca pelinul

Ambrosia artemisifolia (foto) provine din America de Nord, unde e folosită la eliminarea viermilor intestinali şi la stoparea sângerărilor nazale. În România a fost sesizată pentru prima dată în 1909, fiind adusă odată cu importurile de grâne de peste Ocean. Planta a intrat însă în vizorul medicilor şi botaniştilor orădeni abia la începutul anilor ‘90, când autorităţile din Ungaria au început s-o stârpească. Între timp, se răspândise şi la noi...

"Apare în zonele necultivate, lăsate în paragină, şi creşte până la 2 metri înălţime. Are frunzele cu incizii mari, floricele galben verzui şi produce foarte mult polen, care cauzează alergii puternice. Seamănă foarte bine cu pelinul", explică biologul Ana Marossy.

Mâncărimile de piele şi ochi înlăcrimaţi, inflamarea traheei până la pierderea respiraţiei, tusea înecăcioasă şi nasul din care curge "apă" - sunt doar câteva dintre simptomele alergiei la ambrozie.

Harta alergiilor

Şeful Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bihor, Nicolae Hodişan, spune că deşi a tras mai multe semnale de alarmă în ultimii ani, nimeni nu a luat măsuri de eradicare a ambroziei. "E de datoria autorităţilor publice s-o extermine", spune Hodişan, convins că în perioada următoare alergiile vor fi resimţite din plin de orădeni.

Hodişan a realizat chiar şi o hartă (foto) cu localităţile în care planta se găseşte cel mai mult. Curtuişeni, Valea lui Mihai, Sălard, Suplacu de Barcău, Diosig, Marghita, Sântandrei, Sânmartin, Oşorhei sau Aleşd sunt principalele localităţi invadate. Dar nici Oradea nu a fost scutită. În Ioşia, de pildă, planta creşte printre blocuri, pe lângă şinele de cale ferată şi de-a lungul şoselei de centură.

Cum se poate

O soluţie ar fi ca ambrozia să fie declarată, prin lege, specie de carantină, la fel ca în alte ţări civilizate. Până atunci, însă, Direcţia Tehnică a Primăriei Oradea elimină ambrozia prin cosire. Anul acesta s-a acţionat pe Calea Aradului, pe malurile Crişului, pe dealul Ciuperca, în strada Podului şi în zonele periferice ale oraşului. De ce nu se văd rezultatele? Marossy susţine că ambrozia se elimină prin smulgerea rădăcinii, nu prin tăiere, căci asta ajută floarea pustei să se înmulţească!

"Unde s-a putut, s-a dat cu sapa, scoţând-o cu rădăcini cu tot", explică Mircea Stejărean (foto), şeful serviciului Control Servicii Publice din cadrul Direcţiei Tehnice. E, totuşi, un pas înainte, dat fiind că până în urmă cu doi ani nimeni nu se îngrijea de eliminarea plantei.

Stejărean recunoaşte că ambrozia încă există în Oradea, însă îşi pune speranţa în împărţirea pe sectoare a activităţii de îngrijire a zonelor verzi din municipiu, când în caietul de sarcini al firmelor de salubrizare va fi inclusă şi exterminarea ambroziei. Acest lucru se va întâmpla taman după ce "perioada de glorie" din acest an a ambroziei va fi trecut. Rămânând deci doar speranţa că anul viitor va fi mai bine...

CUM SE TRATEAZĂ
O "banală" răceală

Alergiile la ambrozie se depistează numai după ce medicul face un test, introducând sub piele extract de polen din plantă. Dacă zona se înroşeşte, înseamnă că boala există şi că trebuie tratată. Pacientul suferă, practic, de rinită alergică, rinosinuzită, bronşită ori conjuctivită, în funcţie de organul afectat de alergie, şi are nevoie de tratament medicamentos. Din nefericire, boala nu se tratează definitiv, ci poate doar să-şi piardă din intensitate câtă vreme pacientul se află sub tratament.

De aceea se impune şi un tratament pentru imunizare, care constă în introducerea treptată de polen sub piele, până când pacientul îşi întăreşte imunitatea. Un set de teste în care e inclusă şi depistarea alergiei la ambrozie costă 60 de lei, iar tratamentul pentru o vară întreagă se ridică la 200 de lei.