Trei meşteri populari din Bihor vor susţine săptămâna viitoare, între 22 şi 27 februarie, ateliere de confecţionat mărţişoare după metode tradiţionale.
Atelierele şi prezentările despre obiceiurile de primăvară vor avea loc atât la sediul Muzeului Ţării Crişurilor, cât şi la Muzeul Memorial "Aurel Lazăr", unde meşterii populari Maria Borsos Elena, Ana Florea şi Anamaria Agaston "vor aduce în faţa publicului modele şi tehnici vechi de realizare a acestui simbol îndrăgit al primăverii", se arată într-un comunicat de presă transmis de MŢC.
În ultima zi, duminică, pe 27 februarie, la sediul muzeului va avea loc, de la ora 16, și un spectacol muzical susţinut de elevii Liceului de Arte Oradea coordonaţi de profesoara Florina Burdaş.
Taxa de participare la ateliere este de 15 lei, iar la prezentări 5 lei, ambele incluzând şi vizita în muzeu.
Cei care doresc să se înscrie la activități o pot face în perioada 15 - 20 februarie, sunând la numărul de telefon 0259/706101, între orele 9 și 15.30.
În tradiţia populară românească, începutul de primăvară este celebrat odată cu primele semne de revenire a naturii la viaţă, marcate prin sărbătorea cunoscută sub numele de Mărţişor.
"Mărţişorul este o sărbătoare inclusă în patrimoniul UNESCO din 2017, cu răspândire extinsă pentru România, Republica Moldova, Bulgaria şi Macedonia, areal corespunzător vechii lumi tracice. În tradiţia populară românească mărţişorul şi 1 Martie înseamnă începutul noului an agricol, în care ţăranul îşi pregăteşte uneltele pentru un nou ciclu agrar. În plan mitologic, la 1 martie încep zilele Babei Dochia, personaj imprevizibil, care determină nouă sau douăsprezece zile capricioase din punct de vedere meteorologic. În plan simbolic, şnurul din lână în cromatică alb – roşu al mărţişorului simbolizează anotimpurile anului grupate câte două şi restrânse la vară şi iarnă. Astfel că vara e reprezentată de culoarea albă, iar iarna de culoarea roşie. În trecutul îndepărtat, firul de lână roşie ar fi fost din lână neagră, iar asocierea alb – negru simboliza binele şi răul, care se împletesc în existenţa umană. În timp, celor două fire răsucite li s-au adăugat mici obiecte, cum ar fi bănuţii, pe care părinţii îi puneau la mâinile copiilor. Treptat, rolul de dar al mărţişorului a luat amploare, fiind dăruit de băieţi fetelor sau de către fete băieţilor, în anumite zone ale ţării. Se crede că cei care vor purta mărţişoare vor fi feriţi de boli, vor fi bogaţi şi norocoşi pe parcursul întregului an", a transmis Sabina Horvath, muzeograf la Secţia de Etnografie.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.