Dacă în primele trei părţi ale seriei am discutat despre cum evitarea lucrurilor uşoare, căutarea ineditului respectiv socializarea contribuie la creşterea IQ-ului, în acest articol vom discuta despre gândirea creativă şi cum îmbunătăţeşte ea inteligenţa.
Sistemul de învăţământ din România este încă ancorat în vechile tehnici de predare care implică memorarea şi asimilarea mecanică a informaţiilor. Cel puţin parţial. Dar gândirea creativă dezvoltă mai bine inteligenţa şi există destule studii care susţin această idee.
Prin ”gândire creativă” înţeleg aici să poţi face asocieri libere între idei doar vag tangenţiale, să poţi gândi într-un mod convenţional şi într-altul neconvenţional şi să poţi alterna între aceste două moduri de gândire, să abordezi o varietate largă de subiecte chiar dacă discuţi despre unul anume şi să poţi genera idei noi cuplând cap la cap idei deja existente.
Un studiu a încercat să vadă dacă există diferenţe ulterioare de performanţă între a învăţa mecanic şi a învăţa folosindu-ţi creativitatea. Pot elevii învăţa mai bine distrându-se în timp ce fac asta şi în acelaşi timp să poată asimila astfel informaţii mai eficient?
De exemplu, învăţarea folosind metode creative implică sarcini ce presupun interpretarea liberă a unei fotografii care prezintă o acţiune. Sau să atribui un dialog unor persoane dintr-o caricatură. Studiul amintit anterior a arătat că elevii care au învăţat folosind astfel de metode ce implică utilizarea creativităţii au obţinut scoruri mai mari în teste decât colegii lor care s-au folosit de metode tradiţionale de învăţare bazate pe memorare şi expunerea concretă a materialului de studiu.
Învăţarea prin metode creative duce la realizarea de noi conexiuni între neuroni. Imaginaţia, dacă este pusă în mişcare, ajută la realizarea de asociaţii libere care - la rândul lor - dau naştere la noi idei. De aceea sunt atât de utile şedinţele de brainstorming în companii; atunci când fiecare este liber să expună idei, fie ele şi năstruşnice, alţii pot prelua acele idei şi le pot adapta propriilor concepte şi viziuni dând naştere unei noi idei.
Nu te feri de idei ciudate sau care par nepotrivite în contextul discutat ori analizat! Te poţi folosi de cunoştinţele despre mecanică şi pictură în a concepe planul arhitectural al unei clădiri. Sau utiliza ceea ce ştii despre cadenţa versurilor unei poezii în a stabili ce ritm al respiraţiei trebuie practicat în cazul unui atac de panică. Cele mai bune idei ale omenirii s-au construit pe temelia altor idei mai vechi.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.