URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 31 IANUARIE 2023
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
În ultimii ani, s-au dat peste 600 milioane de euro de la bugetul de stat pentru construirea de stadioane. Mai sunt pe ţeavă încă şase, printre care şi stadionul din Oradea, aşa că, până la final, statul va băga în infrastructura sportivă aproape un miliard de euro. Este remarcabil că reuşim să facem într-un timp relativ mic aşa puzderie de temple ale sportului, dar din ’90 încoace nu ne-am învrednicit să ridicăm un spital din iarbă verde.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
E sufocarea pe care o simţi în lipsa libertăţii, obrazul ce-ţi arde încă sub palma securistului care ţi-a curmat cuvântul, ruşinea că te-ai născut într-un loc atât de cenuşiu. E despre "vom muri şi vom fi liberi", "dreptate, ochii plânşi cer să te vadă" sau "mai bine golan...". E despre mulţumirile primite de la omul simplu, care a găsit în tine singurul ascultător şi reazem, înfruntând "sistemul". Despre orele de nesomn...
Zic şi eu
Adrian Cris
La fel ca în bancurile cu olteanul care, atunci când nu are ce face, se dezbracă și își păzește hainele, Compania Națională Poșta Română - firmă de stat care, spre deosebire de oltean, are însă multe de făcut ca să iasă din înapoiere - a intentat BIHOREANULUI un proces pentru o serie de articole publicate în primăvară.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Probele medicale ar putea fi trimise cu drona de la Spitalul Județean la laboratorul din Rogerius. Ce părere aveți despre inițiativă?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
La finele anului trecut, Camera Deputaților, în calitatea de cameră decizională, a adoptat o propunere legislativă de modificare a legislației privind acordarea ajutorului public judiciar pentru cetățenii care nu își permit să susțină financiar un proces. Legea este trimisă Președintelui României pentru promulgare, urmând să intre în vigoare în viitorul apropiat. Pe cine ajută ea?
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Indigestia sau dispepsia sunt termeni des utilizaţi de către pacienţi pentru descrierea unor simptome digestive variate, cum sunt durerea abdominală superioară (pusă frecvent în legătură cu consumul unor alimente), pirozis ("arsurile" stomacului), eructaţii (râgâituri), flatulenţă (eliminarea de gaze), balonare sau intoleranţă la unele alimente.
30 Martie 2022, 08:02

Un nou început: Poveștile unor refugiați ucraineni care încearcă să-și refacă viețile angajându-se în Oradea (FOTO/VIDEO)

Un nou început: Poveștile unor refugiați ucraineni care încearcă să-și refacă viețile angajându-se în Oradea (FOTO/VIDEO) DESCHIS! Tarifele pentru serviciile Oksanei (foto) au fost stabilite de colegele sale de la salonul Cosmo Beauty, deocamdată sub nivelul pieței: 120 lei pentru laminarea sprâncenelor și 100 lei pentru cea a genelor. Pentru clientele care își doresc ambele proceduri prețul este de 200 lei
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Au fost nevoiţi să-şi lase casele şi rostul din cauza unui război pe care nu şi l-au dorit. Mulţi şi-au luat cu ei doar câteva bagaje, sperând că lucrurile se vor îndrepta rapid, dar deocamdată situaţia nu e în favoarea lor.

Pentru că în ţara vecină luptele continuă de mai bine de o lună, unii dintre ucrainenii cazaţi în Oradea au decis să o ia de la capăt, căutându-şi aici locuri de muncă. BIHOREANUL vă spune povestea a doi refugiaţi, o femeie şi un bărbat, ambii din Cernăuţi, care de două săptămâni îşi câştigă banii muncind la noi.

Sprijin gratuit

Filip Barabas presedinte ARDT OradeaDe la sosirea primilor refugiaţi în Oradea, grupul asociaţiilor Uniţi pentru Ucraina, din care fac parte inclusiv Crucea Roşie Bihor şi Asociaţia de Responsabilizare şi Dezvoltare a Tineretului din Oradea, a creat un sistem eficient de înregistrare a datelor acestora. Cu aproximativ 500 de voluntari, dintre care peste 20 sunt traducători, majoritatea studenţi basarabeni care ştiu limba rusă, la fel ca ucrainenii, aceştia îi ajută pe refugiaţi cu găsirea unui adăpost, cu alimente, sfaturi, dar şi cu informaţii pentru căutarea unui loc de muncă!

"Ajung la sediul nostru (n.r. - strada Pescăruşului nr. 22) prin intermediul autorităţilor sau ne găsesc pe reţelele de socializare. Indiferent de ora la care vin, avem voluntari aici, iar un traducător îi întâmpină imediat cu o vorbă bună. Îi servesc cu ceai, cu prăjituri şi între timp le iau datele de contact, îi întreabă dacă au probleme de sănătate, dacă ştiu limbi străine, dacă îşi doresc un loc de muncă şi în ce domeniu ar vrea să lucreze", explică preşedintele ARDT, Filip Barabaş (foto).

Informaţiile din formular sunt introduse apoi într-o bază de date, iar refugiaţii sunt adăugaţi într-un grup de WhatsApp, unde pot pune orice fel de întrebări.

Greu de angajat

Săptămâna trecută, în evidenţele grupului de ONG-uri erau circa 100 de cetăţeni străini care voiau să intre pe piaţa locală a muncii.

Fişele lor sunt analizate de Asociaţia Firmelor Bihorene (AFB). "Deocamdată doar pe unul dintre ei am reuşit să-l angajăm în domeniul pe care şi-l dorea. Acesta face parte din categoria celor care ştiu limba engleză suficient încât să se descurce la locul de muncă. Mai avem o persoană care şi-ar dori un post de economist, unul în domeniul industriei auto, dar handicapul lor este necunoaşterea limbii engleze, ceea ce ne îngreunează sarcina", spune directorul general al AFB, Radu Silaghi.

Din şef, subordonat

Ucraineanul angajat prin AFB este Denys Timofeev (foto), are 38 de ani şi a ajuns în Oradea din Cernăuţi, pe 4 martie, împreună cu soţia sa Olga, cu fiica, cei doi băieţi şi socrii săi. Este apt pentru a lupta în armată, dar a fost lăsat să intre în România, pe la vama Siret, pentru că are în grijă trei copii. Până la izbucnirea războiului, conducea o firmă cu 13 angajaţi, specializată în întreţinerea sistemelor de climatizare şi ventilaţie.

BIHOREANUL i-a aflat povestea cu ajutorul voluntarei Alina Bogdanova, care a tradus întrebările în limba rusă. "Am lucrat mult timp în domeniu şi apoi mi-am deschis propria firmă. Ne-am descurcat bine, dar acum am fost nevoiţi să închidem. Până când, nu ştim. Angajaţii mei au fugit în Republica Moldova. E greu să vezi cum tot ce ai muncit într-o viaţă poate fi pierdut atât de repede...", povesteşte Denys.

Stabiliţi în oraş

Iniţial familia a închiriat un apartament pentru o noapte şi voia ca pe 5 martie să pornească spre Cehia, unde trăiesc mai multe rude. Planurile s-au schimbat, însă, când copiii au răcit. "Am zis că mai rămânem câteva zile în oraş până se fac bine. Am întrebat proprietarul locuinţei dacă ştie un centru care să îndrume refugiaţii. Ne-a dat adresa ARDT, am mers acolo şi am completat acel formular. Aşa am aflat că mă pot ajuta. Am decis că vreau să mă angajez aici, să rămânem mai aproape de casă", spune bărbatul.

AFB a luat apoi legătura cu firma Clima Trade, o companie axată tot pe sisteme de climatizare, care s-a arătat dispusă să-l angajeze pe ucraineanul cu experienţă în domeniu.

În urmă cu două săptămâni a avut loc interviul. "Denys are pregătirea necesară şi se poate descurca. Până mai învaţă câteva cuvinte şi se obişnuieşte cu sistemul nostru, i-am oferit un post de inginer, pe care l-a acceptat, iar acum lucrează împreună cu o echipă de specialişti. Aici va avea şi posibilitatea să evolueze, dacă îşi doreşte", afirmă administratorul Clima Trade, Marius Ţenţ.

Din nou la salon

Tot în 4 martie a fugit din Cernăuţi şi Oksana Godniuk, împreună cu cei doi băieţi ai săi, de 10 şi 12 ani. A trecut graniţa pe la Siret şi a şofat până în Oradea, unde se afla deja, de o săptămână, o prietenă de-a sa, cazată gratuit într-un apartament din zona centrală a oraşului.

Cum locuinţa are două camere, Oksana a fost primită în cea de-a doua. S-a gândit din primele zile că vrea să lucreze aici, chiar dacă nu ştie nici română, nici engleză. BIHOREANUL a reuşit să discute cu ea cu ajutorul Biancăi Simionca, studentă în Oradea originară din Ucraina şi voluntară la ARDT.

"Locuinţa e frumoasă, dar suntem cam înghesuiţi. Prietena mea are patru copii. I-am povestit gazdei noastre, Monica, cu ce mă ocup (n.r. - laminare de gene şi sprâncene), iar ea mi-a făcut legătura cu Cosmo Beauty School. Mă simt norocoasă că am fost primită în echipa aceasta", spune ucraineanca de 33 de ani.

Tehnica pe care o foloseşte - laminarea - este o procedură non-invazivă de fixare şi alungire a genelor şi sprâncenelor, care oferă un aspect natural, spre deosebire de genele false.

Viitor în Oradea?

Oksana şi-a dovedit priceperea în urmă cu două săptămâni, când câteva tinere care participă ca modele la cursuri de make-up, coafură sau manichiură s-au lăsat pe mâna ei.

"Noi suntem mai degrabă o şcoală, axată pe cursuri de înfrumuseţare, dar Oksanei i-am spus că-i ofer un loc la salonul de cosmetică. E foarte talentată, dar îi va fi greu să trăiască doar din laminare. I-am propus ca în curând să facă la noi şi un curs de dermo-pigmentare a sprâncenelor, ca să poată câştiga mai bine. Cursul va fi undeva la 2.000 euro, dar i-l vom oferi gratuit", spune Corina Buz, administratorul Cosmo Beauty School.

Săptămâna trecută, Oksana a avut primele cliente şi toate au plecat de la ea mulţumite. Deocamdată, ucraineanca şi-a propus să aibă trei cliente pe zi, pentru a aduna bani suficient cât să închirieze o locuinţă.

Mai realistă decât alţi refugiaţi, femeia nu-şi imaginează că se va întoarce curând în propria ţară. "Soţul meu e medic şi a rămas acasă, dar când va putea, va veni şi el. Eu mă străduiesc să învăţ limba română, cu câteva cuvinte noi în fiecare zi, iar copiii se descurcă în engleză. Chiar dacă în Ucraina războiul se va încheia, ţara va fi distrusă", explică Oksana, convinsă că, din această cauză, conaţionalele ei nu vor avea prea degrabă bani pentru înfrumuseţare. Aşadar, preferă să rămână la noi şi să-şi rescrie povestea, pentru că viaţa merită trăită mai departe...  


O OPORTUNITATE
Liber la angajări

Pentru a fi angajaţi, refugiaţii nu au nevoie de documente speciale. În mod normal ar fi trebuit să obţină un aviz de la Inspectoratul General de Imigrări, dar procedura a fost simplificată. "Nu mai sunt necesare documentele de la Imigrări. Când ajung la noi, împreună cu angajatorul, trebuie să completeze un formular în care scriu în română sau ucraineană ce competenţe au şi ce şcoli au absolvit. Datele sunt adăugate apoi la dosar şi pot fi angajaţi pentru maximum un an", explică Bekesi Csaba, şeful Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Excepţie fac refugiaţii care practică meserii precum cele de medic sau asistent medical, avocat ori notar şi care trebuie să ştie limba română şi să facă parte din organismele profesionale de profil.

Săptămâna trecută, împreună cu angajatorii lor, s-au prezentat la AJOFM pentru a completa documentele de angajare opt ucraineni. Directorul Bekesi Csaba crede că numărul va creşte. "Situaţia nefericită în care se află ţara lor oferă însă o oportunitate pentru mulţi angajatori din Bihor", consideră acesta.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4936 RON
  • 1 EUR = 4.903 RON
  • 1 HUF = 0.0125 RON