După o lună de la declararea unor epidemii de rujeolă în două judeţe învecinate, Cluj şi Arad, în Bihor au început să apară primii copii cu această boală.
Nevaccinaţi
Până marţi dimineaţă, potrivit directorului executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Bihor, dr. Daniela Rahotă, pe cuprinsul judeţului au fost înregistrate 10 cazuri. „Sunt cazuri izolate, de copii cu vârste între 7 şi 10 ani, din sate aflate în apropierea oraşelor Aleşd, Beiuş şi Marghita. Nu este o epidemie, pentru că nu putem vorbi despre focare”, a declarat dr. Rahotă pentru BIHOREANUL. Conform şefei DSP, nici unul dintre cei 10 copii nu a fost vaccinat.
În prezent, cei 10 copii primesc îngrijiri la domiciliu, nici unul nefiind internat în vreuna dintre secţiile de boli infecţioase ale spitalelor din judeţ, iar DSP monitorizează situaţia, ţine legătura cu medicii de familie şi cu specialiştii în boli infecţioase, pentru a putea reacţiona atât în situaţia în care lucrurile evoluează spre o epidemie, cât şi în eventualitatea agravării stării de sănătate a copiilor deja afectaţi.
Numărul îmbolnăvirilor de rujeolă creşte în întreaga ţară în ultimii ani, pe fondul intensificării campaniilor antivaccinare derulate de persoane fără nicio pregătire medicală, dar cunoscute datorită apariţiilor la televiziuni şi activităţilor de pe reţelele de socializare, acestea susţinând, în principal, fără argumente ştiinţifice, că mai ales vaccinurile ROR (împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei) ar provoca autism.
Rujeola este o boală gravă
Confundabilă la prima vedere cu rubeola, rujeola este mult mai gravă decât sora ei mai mică. Denumirea de “pojar”, cu care e cunoscută la noi, este descriptivă pentru principalele simptome: febră foarte înaltă, de până la 40,5 grade Celsius, și erupția ca para focului.
La fel ca mai toate bolile copilăriei, rujeola are o origine virală. Virusul care provoacă rujeola este unul de tip ARN, strâns înrudit cu virusurile pestei bovine și al răpciugii canine. Acesta poartă numele de virus rujeolic și face parte din genul Morbillivirus, familia Paramyxoviridae, din care se trag și virusul urlian (care determină oreionul), cel sincițial respirator (cauză a majorității infecțiilor respiratorii servere) și virusurile parainfluenzae (responsabile de apariția răcelilor).
Cum se răspândește rujeola?
Rujeola se răspândește pe aceleași căi clasice și anume prin intermediul picăturilor de salivă și a secrețiilor nazale pe care persoana infectată le împrăștie în jur în timpul tusei, strănutului, râsului sau vorbirii. Transmiterea indirectă, adică prin contactul cu diferite obiecte contaminate (jucării, mobilier etc.) este rară în cazul rujeolei, însă nu imposibilă. O veste bună în legătură cu virusul rujeolic este că acesta are un timp scurt de supraviețuire (mai puțin de 2 ore) în aer sau pe suprafețe, precum și o sensibilitate deosebită la solvenți organici (soluții de curățare), căldură și ultraviolete. În schimb, rezistă foarte bine la frig (poate fi conservat ani de zile la -70 grade C). Din aceste motive, virusul este mult mai activ în lunile reci și cu soare puțin. Cu toate acestea, au fost ani în care cele mai multe cazuri de rujeolă s-au înregistrat în a doua jumătate a primăverii (aprilie-mai).
Rujeola este foarte contagioasă
Intrarea în contact cu virusul rujeolic duce aproape automat la îmbolnăvire (probabilitatea este de peste 95%, unii specialiști urcând-o spre pragul de 100%). Acest “succes” se datorează mai ales celor 2-4 zile de contagiozitate de dinaintea apariției simptomelor, în care gazda virusului îl distribuie fără ca cineva să bănuiască. Celelalte 5-7 zile de după apariția erupției au o contribuție mai mică la acest copitol, bolnavul fiind, de regulă, izolat la domiciliu în această perioadă. În ceea ce privește grupul de vârstă cel mai frecvent afectat, înainte de introducerea vaccinării antirujeolă la scară națională, acesta era format de copii de până în 8-9 ani, cu vârf de incidență între 2 și 5 ani. Acum situația este în schimbare și mai susceptibili de a dezvolta boala par adulții, ca urmare a “epuizării” anticorpilor induși prin vaccinare (mai ales dacă aceasta s-a făcut cu virus mort).
Complicațiile pot fi severe
În general, rujeola are o evoluție ușoară spre medie. Cu toate acestea, este considerată boala eruptivă care se soldează cu cele mai multe complicații. Vorbim de cele mai multe ori de suprainfectări la nivelul sistemului respirator (angină acută pultacee, laringită, bronșită, bronșiolită, pneumonie, bronhopneumonie), dar și de afectarea inimii (miocardită, pericardită), de conjunctivite purulente, stomatite, otite, oto-mastoidite sau chiar encefalită (virusul ajunge inclusiv la nivelul sistemului nervos).
O complicație foarte rară (1 caz la 100.000 de infecții) este panencefalita sclerozantă, care apare la câțiva ani (3-7 ani) distanță după infecția cu virusul rujeolic prin persistența acestuia la nivelul sistemului nervos. Boala este foarte gravă (afectează comportamentul, provoacă tulburări de mers, amețeli, deteriorare neurologică și fizică progresivă) și se finalizează de cele mai multe ori cu deces în lunile/anii ce urmează.
Citiţi pe această temă şi interviul recent acordat de dr. Daniela Rahotă BIHOREANULUI:
Șefa DSP Bihor, Daniela Rahotă: „Sunt foarte supărată pe medicii de familie!”
.jpg "Oradea ieri, Oradea azi: Cum a fost construit ansamblul de blocuri din Calea Averescu (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.