URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 27 MAI 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când văd cum mulţi dintre compatrioţii noştri pun botul la toate prostiile despre conspiraţii, am bănuiala că anumite televiziuni urmăresc cu orice preţ tâmpirea privitorilor. Nici nu trebuie să se străduiască prea tare pentru a-i băga pe bieţii oameni în ceaţă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Protagonistul rândurilor ce urmează este, formal, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, în fapt al preşedintelui Pásztor Sándor, şi se numeşte Simon Adrian. Înainte de 2016 a fost şef al clubului Pro Democraţia Oradea, calitate din care, ani în şir, n-a găsit nicio neregulă în campaniile electorale ale UDMR Bihor, dar şi "ideolog" al aşa-zisei Coaliţii pentru Rogerius.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Pentru o perioadă, cel puțin, vom avea câte două fețe - una originală, unică, prin care ne-am construit identitatea vizuală de până acum, și una neutră, fadă, impersonală, care ne va transforma pe toți în clone. Dar, printre atâtea neajunsuri, masca de protecție ne-a lăsat totuși ochii liberi...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Nu trebuie să poarte mască persoana care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc). Dincolo de faptul că nu se prevede ce înseamnă umiditate crescută sau temperatură ridicată, agentul trebuie să constate contravenția cu termometrul și barometrul? Mai mult, cum îl constată Agentul 007 pe „etc.”?!
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Majoritatea calculilor renali (aşa-zisele "pietre" ale rinichilor) sunt formate din săruri de calciu, magneziu, acid uric şi cistină. Calculii cu oxalat de calciu şi fosfat de calciu reprezintă împreună 75-85% din total. Litiaza calcică este mai frecventă la bărbaţi, în jurul vârstei de 30 de ani; de obicei, la cei cu un singur calcul vor exista în timp şi alţii, rata medie a apariţiei unei noi formaţiuni fiind de 2-3 ani; litiaza calcică este frecvent familială.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
20 Octombrie 2012, 11:57

Trei sferturi din apele Bihorului, vulnerabile la poluarea cu nitraţi

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Specialiştii Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri au finalizat actualizarea Registrului Zonelor Protejate din Bihor. Conform unui comunicat de presă transmis de instituţie, acţiunea subscrie normelor europene ce impun statelor membre inventarierea periodică a zonelor protejate.

"Registrul Zonelor Protejate conţine captările de apă, zonele pentru protecţia speciilor acvatice cu potenţial economic, cele pentru habitate şi specii unde apa este un factor important, zonele vulnerabile la poluare cu nitraţi precum şi cele destinate îmbăierii", se arată în documentul ABA.

În urma analizelor şi a controlalelor în teren, specialiştii de la Ape au concluzionat că 76% din apele bazinului hidrografic Crişuri sunt vulnerabile la poluare cu nitraţi. Riscul e dat de potenţialul de transmitere a nitraţilor din sistemul agricol către apele de suprafaţă şi cele din subterane. ABA monitorizează constant aceste zone, "pentru a limita riscurile poluării apelor", conform comunicatului instituţiei.

Noile date culese de ABA arată că, în Bihor, numărul captărilor de apă destinate alimentării populaţiei s-a înmulţit în ultimii şapte ani. "Primul Registru al Zonelor Protejate, întocmit în anul 2005, conţinea 122 de zone pentru captarea apei, iar în prezent au fost identificate 182 de astfel de zone", a declarat Dumitru Voloşeniuc, director ABA Crişuri, care a mai menţionat că deţinătorul captării de apă este obligat să o introducă în planul de urbanism, zona de protecţie sanitară precum şi cea de protecţie pentru perimetrele hidrogeologice.

Dintre cele 182 de captări de apă pentru consum uman, 20 sunt de suprafaţă iar 162 captări din subteran, din acestea din urmă doar 40% având asigurată zona de protecţie sanitară.

Registrul Zonelor Protejate mai evidenţiază suprafaţa totală a apelor cu specii care au potenţial economic, care în Bihor însumează 833 de kilometri de cursuri de apă curgătoare şi 990 de hectare de luciu de lacuri.

În aceeaşi informare se arată că specialiştii ABA au radiografiat şi zonele speciale protejate unde existenţa habitatelor şi speciilor depinde de calitatea apei, respectiv 37 de arii naturale şi rezervaţii protejate la nivel comunitar, care reprezintă 26% din suprafaţa bazinului hidrografic Crişuri.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4172 RON
  • 1 EUR = 4.8415 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON