Şeful secţiei de Ştiinţe ale Naturii din Muzeu: "Bihorenii nu respectă ariile naturale"

Angajat la Muzeul Ţării Crişurilor din 1988, Venczel Marton conduce secţia de Ştiinţe ale Naturii de 16 ani. Ceea ce pentru oricine ar putea să însemne nişte banale pietre ori simple oase, pentru el şi colegii săi sunt dovezi ale vieţii existente pe aceste meleaguri cu zeci, chiar sute de milioane de ani în urmă.

Dar, în ciuda importanţei pe care o au aceste situri ori vieţuitoarele care trăiesc în ele, Venczel spune că bihorenii n-au ajuns încă să o înţeleagă.

Colecţii de tot felul

- În ce constă activitatea zilnică a specialiştilor din secţia pe care o coordonaţi?

- Activitatea de bază este cercetarea ştiinţifică, urmată de muzeografie, care înseamnă cercetarea, conservarea şi restaurarea pieselor. Facem şi activităţi educative şi culturale şi, în plus, cu toţii lucrăm la anuarul "Nymphaea" al Muzeului.

- Ce patrimoniu are secţia?

- Deţinem diverse piese din domeniul geologiei şi al paleontologiei, avem colecţii bogate mai ales din perioada mezozoică, de exemplu piese de dinozauri, reptile triasice. Avem o colecţie însemnată de oologie, cu peste 14.500 de ouă colectate în bună parte în secolul XIX şi la începutul secolului XX. Avem şi un patrimoniu de ornitologie şi mamifere, dar şi diverse ierbare, unele foarte vechi, din secolul XIX.

- Care colecţii sunt mai spectaculoase, mai valoroase? Cum pot fi ele văzute?

- Deocamdată colecţiile nu pot fi văzute decât în cadrul unor expoziţii temporare. În vară vom avea una dedicată peşterilor, cu piese valoroase de paleontologie, precum urs de peşteră sau mamut din cuaternar. Publicul este foarte receptiv la faunele de dinozauri conservate în condiţii speciale în bauxitele de la Cornet. Speciale sunt şi descoperirile din zona Tăşadului, de unde avem delfini şi balene.

"Ciudăţenii" protejate

- Care au fost cele mai interesante descoperiri făcute în Bihor după 1990?

- Din punctul meu de vedere, cea mai interesantă a fost un grup de amfibieni asiatici descoperit la Betfia, grup din care a rezultat o specie nouă pentru ştiinţă, Parahynobius Betfianus. Tot aici am descoperit broaşte fosile, cunoscute încă de la începutul secolului trecut, însă piesele originale, care erau la Budapesta, au dispărut. Astfel, piesele descoperite de noi servesc la reevaluarea acestei specii.

- Câte arii naturale aveţi în custodie? Care e specificul fiecăreia?

- Avem mai multe situri Natura 2000. Unul e Pârâul Peţea din Băile 1 Mai, un sit important cu ape geotermale. Un altul e cel de la Dealul Şomleului, cu situri fosilifere şi specii de lilieci în avenul Betfia. Avem un sit la Tăşad, unde este şi o peşteră cu specii de lilieci, unele rare. Mai avem peştera de la Vadu Crişului, unde sunt animale nevertebrate, insecte, moluşte, unele chiar foarte rare, dar şi un depozit cu fosile de urs de peşteră. Avem situri la Lugaşul de Sus şi la Peştiş, lângă Aleşd, unde sunt faune triasice medii cu reptile înrudite cu şopârlele primitive, dar şi placodonte, nişte animale ciudate şi dispărute demult, care semănau, superficial, cu broaştele ţestoase.

- Au bihorenii respect faţă de ariile naturale?

- Nu. Tânăra generaţie este mai receptivă, dar în general există neglijenţă şi nepăsare. Se parchează oriunde, se aprinde focul oriunde. Avem probleme şi cu tăieri, construcţii şi exploatări ilegale. Trebuie să înţelegem importanţa patrimoniilor naturale, altfel vor dispărea.

Furt fără vinovaţi

- Rezervaţia Pârâul Peţea de la 1 Mai a fost în ultima vreme în atenţia opiniei publice din pricina secării apei din Ochiul Mare. De ce e importantă această rezervaţie?

- Izvoarele termale creează condiţii subtropicale în care există nufărul termal, roşioara termală ori melcul melanopsis, specii existente doar aici în România. Însă tot echilibrul depinde de presiunea naturală a acestor izvoare termale. Dacă se exploatează mai mult decât debitul maxim, se periclitează definitiv existenţa habitatului.

- Daunele produse de furtul de apă geotermală sunt ireversibile? Au fost găsiţi şi pedepsiţi vinovaţii?

- Încă nu sunt, dar pot fi ireversibile. Vinovaţi n-au fost găsiţi. Toată lumea dă cu presupusul, dar trebuie să cunoaştem consumul real şi să găsim soluţii.

- Ce va avea deosebit secţia de Ştiinţe Naturale în noul sediu al Muzeului, când acesta va fi gata? Veţi mai avea crocodili sau nu?

- Dacă se va realiza, vom avea două oferte importante. Vom pune în valoare patrimoniul printr-un coridor al timpului în care vom prezenta aspecte legate de formarea rocilor, a planetelor, de evoluţia vieţii. A doua ofertă va fi legată de specii vii, care vor fi expuse în cadrul unui vivariu cu 20 de acvarii şi 15 terarii, cu diverse specii de peşti, reptile de mărime mică. Vor fi specii exotice, dar şi specii autohtone, mai ales cele ocrotite. Crocodilul nu a fost niciodată în proiect, probabil ideea a fost lansată de cineva cu rea voinţă. Nici nu avem prevăzută o suprafaţă pentru asta.