"Schilodirea culturii orădene". Actorii Teatrului Regina Maria le cer consilierilor judeţeni să nu-l asculte pe Bolojan 

Actorii Teatrului Regina Maria le-au transmis, marţi, o scrisoare consilierilor judeţeni din Bihor, cerându-le să nu aprobe reformele în cultură plănuite de Ilie Bolojan şi conducerea CJ Bihor (în a cărui subordine se află instituţiile de cultură).

În scrisoarea transmisă şi presei cu antetul Teatrului, actorii enumeră motivele pentru care trecerea pe contracte pe perioade determinate nu este "morală" şi nici productivă, la fel cum nu ar fi nici crearea unei instituţii hibrid (prin unirea Teatrului Regina Maria, Teatrului Szigligeti şi Filarmonicii).

Veşti de la întâlnirea cu Bolojan

"Stimaţi Consilieri Judeţeni ai CJ Bihor, noi, actorii Teatrului Regina Maria, facem apel, prin această scrisoare, la raţiunea şi înţelepciunea dumneavoastră, cu privire la o decizie care urmează a fi luată în curând, decizie care va deteriora definitiv şi iremediabil un segment important al culturii acestei urbe", începe apelul actorilor. 

Aceştia arată că, în întâlnirea informală de joia trecută cu preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, acesta le-a adus "două veşti surprinzătoare". "Se doreşte înlocuirea contractelor de muncă încheiate pe perioadă nedeterminată, cu contracte pe perioadă determinată, începând cu data de 1 iulie. Măsura vizează artiştii din instituţiile de cultură subordonate CJ Bihor, din care reţinem actorii Teatrului Regina Maria şi artiştii Filarmonicii de Stat Oradea", este prima dintre ele. Iar cea de-a doua: "Se doreşte comasarea Filarmonicii de Stat cu Teatrul Regina Maria şi Teatrul Szigligeti".

Cartea de vizită a Oradiei

Actorii Teatrului Regina Maria (ai trupei Iosif Vulcan şi ai trupei de copii Arcadia) enumeră considerentele pentru care cele două idei ar fi nocive. 

În primul rând, ei amintesc că, în 2011, Teatrul de Stat a fost separat în două instituţii. "Înţelegem că această măsură care ne-a fost prezentată drept necesară, corectă şi benefică la vremea respectivă, se schimbă din nou, după bunul plac al finanţatorului, fără a se lua în considerare impactul asupra publicului şi asupra colectivelor acestor trupe, puse din nou sub presiunea schimbării", scriu ei. 

Despre posibila comasare a teatrelor din Oradea şi Filarmonicii, ei spun că măsura "nu ţine cont de specificul repertorial al instituţiilor, de vechimea şi reputaţia celor două teatre şi ale filarmonicii, instituţii care au un renume naţional şi internaţional clădit în zeci de ani de muncă, instituţii care au reprezentat nu doar Oradea, ci şi România, cu succes, în prestigioase festivaluri internaţionale", fiind cartea de vizită a Oradiei în România şi în Europa.

"Asta se doreşte astăzi?"

Actorii mai spun că Ilie Bolojan le-a transmis că, după model occidental, teatrele şi filarmonica vor fi instituţii de proiecte, şi nu de repertoriu, cum sunt acum. 

"Transformarea în teatru de proiecte înseamnă casarea spectacolelor de succes care, la cererea publicului, s-au jucat mai bine de şase stagiuni, şi imposibilitatea realizării unor spectacole care să se joace mai mult de o stagiune. Teatrul de proiecte presupune colaborări cu artişti care sunt liberi de alte contracte, în funcţie de disponibilitatea acestora de a se deplasa la Oradea, pentru o perioadă limitată de timp, şi presupune antamarea unor artişti care vor accepta sau nu colaborarea, în funcţie de onorariile pe care noul teatru, de proiecte, le poate oferi. Asta se doreşte astăzi? Renunţarea la o trupă sudată, matură, care poate acoperi în acest moment un repertoriu vast? Altfel nu înţelegem măsura care propune trecerea contractelor actorilor de pe perioadă nedeterminată pe perioadă determinată", scriu artiştii. 

Arta e subiectivă...

Legat de această măsură, în scrisoare se subliniază că toţi actorii Teatrului Regina Maria au început cu poziţia de colaboratori. "Absolut toţi actorii au avut contracte pe perioadă determinată, au demonstrat, prin ani de muncă, faptul că îşi merită locul pe această scenă, au dat concursuri pentru a fi angajaţi pe perioadă nedeterminată şi şi-au construit aici cariera şi viaţa. Cum anume, prin destabilizarea angajaţilor, se măreşte productivitatea trupelor?", se întreabă actorii. 

Ei susţin că relaţiile de muncă pe perioade determinate "nu oferă siguranţă nici pentru instituţie, nici pentru actor, nici pentru proiectul repertorial". "Nu îţi poti face planuri de viaţă într-un oraş când depinzi de un contract care se poate încheia anul viitor şi nici nu ai certitudinea unei evaluări sau justificări corecte a muncii tale. Arta este subiectivă, iar indicatorul de bază al evaluărilor anuale e de obicei unul de ordin cantitativ. Ori, în artă, ar trebui să primeze calitatea muncii depuse şi abia apoi cantitatea. Şi mai e ceva: actorii sunt dependenţi de proiectul de management. Actorii nu joacă aşa cum vor ei, când vor ei, ci dau casting în spectacole propuse de manageri în repertoriu. Ce anume ne garantează nouă că se vor face alegeri şi distribuţii corecte? Ce anume poate face actorul dacă proiectul de management nu îndeplineşte cerinţele finanţatorului, în cazul de faţă CJ Bihor?", subliniază actorii TRM. 

Panică şi instabilitate

În scrisoare, actorii mai susţin că "financiar vorbind, transformarea contractelor noastre nu creează economii la buget, ci doar panică şi instabilitate". "Actorii nu trebuie motivaţi să lucreze prin teroare. Noi VREM, NE DORIM să lucrăm. Ce anume ne cereţi? Vreţi să ieşim cu spectacole estivale în aer liber? Am făcut-o deja. Vara trecută - şi nu numai - fără să ne-o ceară nimeni. Vreţi mai multe spectacole sau mai diverse? Avem. Ce anume vă doriţi, concret?", întreabă ei. 

Despre trecerea tuturor contractelor pe perioadă determinată, ei spun că acest lucru nu este moral, iar că Bolojan le-ar fi dat explicaţii sărace: "Se doreşte încetarea contractului făcut cu acordul ambelor părţi şi încheierea altuia, doar cu acordul uneia dintre părţi. E oarecum legal, dar câtuşi de puţin moral. Credem că un Preşedinte de Consiliu Judeţean trebuie să acţioneze perfect legal, fiind în acelaşi timp şi un exemplu de moralitate pentru cetăţenii în slujba cărora e pus. Atunci când a fost întrebat care este raţiunea acestei modificări a contractelor, răspunsul domnului Bolojan a fost: "Pentru că trebuie" şi "Pentru că aşa e în Europa". Ne cerem scuze, dar cu tot respectul cuvenit pentru toate lucrurile bune pe care le-a făcut domnia sa în acest oraş, "Pentru că trebuie" e un răspuns cam "subţire" şi ne duce cu gândul la un regim de tristă amintire. Atragem totodată atenţia că această tentativă de modificare contractuală este şi o portiţă de concediere în grup". 

Modelul Europa nu merge în România

Actorii cred că modelul practicat în Europa, cu contracte pe perioadă determinată, ar putea funcţiona în România doar dacă ar fi implementat treptat şi arată că acest tip de contract "trebuie să aibă mai multe beneficii decât cel pe perioadă nedeterminată".

"În Europa actorii au venituri mai mari, ca să poată trăi decent şi în perioada dintre contracte. Tot în Europa există sindicate şi organizaţii artistice foarte puternice care apără statutul artistului reprezentat, statut inexistent în România. Modelele europene au fost implementate după ani de cercetare şi protejează artiştii prin mecanisme financiare clare, substanţiale şi eficiente. În România nu există astfel de mecanisme. "Tradiţia" în România este să se importe fără a sta prea mult pe gânduri", arată ei. 

La mâna managerului

"Acum, subit, în Oradea, se urmăreşte a se pune prea multă putere în mâna unui singur om: managerul - subordonat, bineînţeles, Consiliului Judeţean. Ori managerul în România este ales cu preponderenţă din considerente politice, fapt care poate distruge într-o secundă ceea ce au clădit alţii înaintea lui în mulţi ani de trudă", menţionează actorii în scrisoare. 

În fine, ei fac un apel către consilierii judeţeni să nu adopte propunerile conducerii CJ Bihor. "Am putea vorbi mult mai mult despre nocivitatea acestei decizii, dar cred că cine a vrut să înţeleagă a înţeles. Apelăm la judecata dumneavoastră, stimaţi consilieri, şi vă solicităm intervenţia atât dumneavoastră, cât şi publicului orădean, care ştim că ne iubește, pentru a stopa acest tertip de schilodire a culturii orădene. Dezvoltarea culturală a acestui oraş depinde de noi toţi. Dreptul la cultură este un drept fundamental. Această decizie este menită să ciuntească acest drept fundamental. Vă mulţumim!", se arată în încheiere. 

"Susţin artiştii orădeni". Petiţie online

Pe de altă parte, pe un site de profil a fost lansată o petiţie pentru susţinerea artiştilor orădeni, după ce în spaţiul public au apărut intenţiile lui Ilie Bolojan legate de reforme în instituţiile de cultură. Petiţia "Susţin artiştii orădeni" de pe site-ul petitieonline.com adunase, până marţi după amiaza, 1.200 de semnături. Ca autor al petiţiei a fost trecut, simbolic, și Iosif Vulcan (publicist şi scriitor bihorean care dă numele trupei "mari" a Teatrului Regina Maria). 

Totodată, mai mulţi artişti locali, dar şi orădeni de rând, şi-au exprimat online mâhnirea faţă de propunerile lui Bolojan şi şi-au arătat protestul punându-şi la pozele de profil de pe Facebook mesajul "Susţin artiştii orădeni". 

Deocamdată, Filarmonica de Stat Oradea nu a transmis public vreo opinie legată de ideile de reformă. În schimb, fostul director artistic Vasile Foica, în continuare angajat al Filarmonicii, a scris pe Facebook că "implementarea acestui proiect va fi contraproductivă, atât la filarmonică, cât şi la cele două teatre din oraş". "Puţinii muzicieni buni din zonă, începători sau liberi de contract, nu vor mai veni la Oradea, ci se vor îndrepta spre oraşele vecine unde vor putea obţine contracte pe perioadă nedeterminată", a scris el. 

VEZI MAI JOS TEXTUL COMPLET AL SCRISORII DESCHISE!