URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 16 AUGUST 2022
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Acum câţiva ani, când uzina DNA-ului duduia, cel mai simplu mod pentru ca un primar să intre la puşcărie era să bage banii comunităţii locale în fotbal. Mulţi oameni de afaceri şi politicieni au păţit-o, dar la noi nu a fost cazul. Şi asta nu neapărat fiindcă edililor le era frică de slujbaşii doamnei Kövesi, ci pentru că Ilie Bolojan avea o indiferenţă feroce faţă de fenomenul sportiv.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Deşi practic meseria asta de trei decenii, azi, mâine, nu încetează să mă minuneze un fenomen permanent manifest în politica românească: modul în care se autodevorează coaliţiile de partide ajunse la guvernare, făcându-se cioburi înainte de-a apuca să furnizeze ceva substanţial naivilor de electori. A fost boala CDR-ului, a fost a USL-ului, este a guvernării de azi şi va fi, probabil, şi a celei de mâine...
Zic şi eu
Adrian Cris
Mândria orădenilor (oricum umflată by default, căci bihorenii-s nialcoși încă din și prin născare) că au cea mai modernă Unitate de Primire a Urgențelor din țară poate suferi serios după ce, accidental, a ieșit la iveală că noua clădire are câteva beteșuguri. La fel și mândria Primăriei.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Primarul Florin Birta propune reabilitarea pietonalei Republicii, prin pavarea cu porfir și revenirea la modelul estetic cu cercuri, din perioada comunistă. Ce părere aveți?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Potrivit noii reglementări, contestaţia este de competenţa instanţei ierarhic superioare, care o soluţionează în complet format din 3 judecători. Când procesul se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, contestaţia se soluţionează în completul de 5 judecători, iar când procesul îl judecă un complet de 5 judecători, contestaţia se soluţionează de un alt complet de 5 judecători.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Clima (de la grecescul klima care înseamnă înclinaţia razelor solare) reprezintă regimul caracteristic al vremii unei regiuni pe timp îndelungat. Regimul climatic se caracterizează printr-o relativă stabilitate, modificările putând fi urmărite numai prin observaţii îndelungate şi pe perioade lungi de timp.
01 Martie 2019, 08:07

Rezervaţia amintirilor: Rezervaţia Peţea a murit, melcul termal a dispărut, urmează Băile Felix?

Rezervaţia amintirilor: Rezervaţia Peţea a murit, melcul termal a dispărut, urmează Băile Felix? A FOST CÂNDVA... Din lacul Ochiul Mare a mai rămas doar o băltoacă formată de ploile şi zăpezile ultimelor luni. În apă nu mai există însă viaţă, deoarece izvorul geotermal care alimenta lacul nu mai "împinge" la suprafaţă niciun strop
Rezervaţia amintirilor: Rezervaţia Peţea a murit, melcul termal a dispărut, urmează Băile Felix? ADIO! Singurul loc din lume unde se ştie că trăia melcul termal (melanopsis parreyssi) era lacul Ochiul Mare, din Băile 1 Mai. Pentru a preveni dispariţia acestei specii, muzeografii orădeni au prelevat exemplare din apă şi le-au pus în acvarii din Oradea, Galaţi şi Gödölő. În captivitate, însă, nevertebrata nu a supravieţuit (sursa foto: peterlengyel.wordpress.com)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Au trecut aproape cinci ani de când lacul Ochiul Mare din rezervaţia naturală Peţea, singurul loc din lume unde creşteau în mediu natural nufărul termal, roşioara lui Racoviţă şi melcul termal, a dispărut definitiv. Mai mult, una dintre speciile care o făceau deosebită a murit pe vecie. Fără ca cineva să ia măsuri, bihorenii au fost martorii extincţiei unei specii protejate, un păcat uriaş comis asupra naturii.

Deşi dispariţia rezervaţiei prevesteşte un viitor sumbru chiar pentru staţiunile Băile Felix şi Băile 1 Mai, subiectul este în continuare tratat cu iresponsabilitate de autorităţi. Singurii care încearcă să afle dacă se mai poate face ceva sunt câţiva cercetători, care au atras fonduri europene tocmai pentru a putea lucra.

Casa nufărului

Inima rezervaţiei naturale Peţea, din Băile 1 Mai, "bătea" în lacul Ochiul Mare. Din străfundurile pământului, apa termală urca la suprafaţă printr-un izvor, creând habitatul perfect pentru trei specii endemice: nufărul termal (foto), peştele roşioara lui Racoviţă şi melcul termal. Era singurul loc din lume unde cele trei specii au coexistat într-un mediu natural creat dinaintea ultimei ere glaciare, adică de 100.000 de ani. În 1932, lacul a fost declarat rezervaţie ştiinţifică, în 2000 rezervaţia a fost inclusă în patrimoniul natural naţional, iar din 2007 a intrat sub protecţia unor legi speciale ale Uniunii Europene. Dar protecţia exista doar pe hârtie...

În decembrie 2010, specialiştii Muzeului Ţării Crişurilor, care pe-atunci erau custozii rezervaţiei, au dat alarma: lacul a îngheţat, semn că nu mai avea destulă apă termală. Doar iubitorii naturii s-au agitat, în timp ce autorităţile n-au mişcat un deget. Îngheţul avea să fie însă doar primul semn al dezastrului ecologic. În anii următori, lacul şi-a redus dimensiunile, până când, în 2014, a secat de tot, iar odată cu apa au dispărut seminţele de nufăr, dar şi exemplarele de roşioară şi de melc "refugiate" pe fund.

Singurul noroc a fost că, anticipând nenorocirea, muzeografii prelevaseră exemplare din cele trei specii şi le-au mutat în acvarii, pentru a le înmulţi în captivitate. Pentru mai mari şanse de reuşită, s-au trimis exemplare şi la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturale Galaţi şi la Universitatea Gödölő din Ungaria.

Dispărut pe veci

În acte, moartea rezervaţiei nu a fost consemnată şi, oficial, lacul există cu tot cu specii, chiar dacă în realitate e o băltoacă inutilă. Cel mai probabil, Ministerul Mediului ignoră realitatea temându-se că UE ar putea sancţiona drastic România pentru distrugerea unei rezervaţii naturale protejate.

Adrian Gagiu, muzeograf OradeaŞi mai grav e că tot o amintire a rămas şi una din cele trei specii endemice. Melcul termal nu s-a adaptat la viaţa în acvariu, nu s-a înmulţit, iar ultimele exemplare au murit în toate cele trei locuri în care au fost "internate". "Din nefericire, nu s-a reuşit înmulţirea în captivitate. Specia a dispărut", spune muzeograful Adrian Gagiu (foto), cel care a angrenat specialiştii din Ungaria şi din Galaţi în încercarea de a salva melcul termal.

Distrugerea rezervaţiei nu este doar o catastrofă ecologică. În ultimul deceniu, mai mulţi specialişti au avertizat că dispariţia apei termale din Ochiul Mare este un indicator că forajele din Băile 1 Mai şi Băile Felix extrag mai multă apă decât poate zăcământul să producă. Astfel că riscă să dispară şi staţiunile însele!

ANRM, pe lângă

Pe cât de vehemente au fost previziunile experţilor, pe atât de timid au reacţionat autorităţile. Singurul care a făcut ceva concret a fost prefectul din acea vreme, Claudiu Pop, care a determinat instituţiile să verifice dacă în staţiuni se extrage ilegal apă termală. Au fost depistate nouă asemenea foraje, dar fără consecinţe penale pentru proprietarii lor.

Cea mai îndreptăţită să ia măsuri, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, n-a făcut mai nimic. La presiunea mediatică, a iniţiat un studiu pentru monitorizarea zăcământului, ale cărui concluzii n-au fost făcute publice niciodată. Nepăsarea ANRM a fost şi mai evidentă în 2016, când instituţia a început să acorde noi licenţe de exploatare în staţiuni. În timp ce specialiştii avertizau că apa era pe terminate, ANRM a deschis robinetul la maximum.

De atunci, nicio instituţie nu a mai încercat să lămurească problema apei geotermale din Băile 1 Mai şi Felix, autorităţile ignorând faptul că o rezervaţie protejată a murit.

Studiu de amploare

Singurii care îşi mai pun întrebări sunt câţiva cercetători adunaţi de Zona Metropolitană Oradea, pentru un studiu finanţat cu 1,3 milioane de euro din fonduri UE. "Facem analize pe probe de apă pentru a determina vârsta apei şi caracteristicile ei şi pentru a depista dacă mai avem şanse să refacem acest habitat. Vom prezenta rezultatele anul viitor", spune Letiţia Moţoc, managerul proiectului Aquares. Fireşte, dacă refacerea este posibilă, rezervaţia va mai avea doar două dintre speciile endemice.

Din echipă fac parte specialişti ai Universităţii din Oradea, ai Institutului pentru Cercetări Nucleare din Debreţin şi ai ONG-urilor care deţin acum custodia rezervaţiei, Aqua Crisius şi WWF România. Cercetătorii speră să depisteze şi motivele care au dus la dispariţia rezervaţiei, mizând pe faptul că, odată ce ele vor fi înşirate într-un raport temeinic, nu vor mai putea fi ignorate de autorităţi. Până la urmă, cineva trebuie să pună degetul pe rană, ca să vindece boala...


VA URMA
"Următoarele victime: băile"

inginerul geolog Paál GaborUnul dintre specialiştii implicaţi în proiectul Aquares este inginerul geolog Paál Gabor (foto), un orădean care în tinereţe şi-a petrecut 16 ani cercetând zăcămintele de apă termală din subteranul Băilor şi al Oradiei. Chiar dacă de aproape trei decenii locuieşte în Ungaria, a urmărit cu atenţie soarta rezervaţiei Peţea şi a propus autorităţilor soluţii, fără a fi luat în seamă. Acum, specialistul este sceptic privind viitorul lacului şi chiar al staţiunilor.

"Următoarele victime vor fi Băile Felix şi 1 Mai, dacă se va continua exploatarea în acelaşi stil. Constatând atitudinea celor în cauză, speranţele că vom avea o reuşită sunt minime", spune Paál.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
1 mai Pensiuni
Nu stiu ce mai cautati acul in carul cu fan ,problemele sunt spaurile si pensiunile din zona care au foraje bineinteles legale.
Postat 01 Martie 2019, 09:31 de Mircea007
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.745 RON
  • 1 EUR = 4.8909 RON
  • 1 HUF = 0.0124 RON