Pachetul 2 de măsuri de austeritate a fost adoptat de Guvern. Proiectul privind concedierile din primării, scos de pe ordinea de zi în ultimul moment (VIDEO)

Cinci dintre cele șase proiecte de lege cuprinse în pachetul 2 de măsuri de austeritate au fost adoptate de Guvern în cadrul unei ședințe extraordinare, vineri. Cel de-al șaselea proiect, vizând reforma administrației locale și centrale, ce ar urma să ducă la concedierea a circa 40.000 de angajați din sectorul public, a fost scos de pe ordinea de zi în ultimul moment, la începutul ședinței de lucru, urmând să reintre în discuția coaliției în cursul zilei de duminică. Tot atunci ar urma să fie convocată o nouă ședință, pentru adoptarea finală a proiectului care va intra apoi în procedura asumării răspunderii în Parlament, alături de celelalte cinci legi.

Executivul a decis împărțirea pachetului de măsuri în 6 proiecte, pentru ca o eventuală respingere la CCR a uneia dintre ele să nu afecteze întregul pachet.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, cele 5 proiecte adoptate vineri au fost pentru: modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (în ce-i privește pe magistrați, în special); modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice; eficientizarea activității unor autorități administrative autonome (ASF, ANCOM, ANRE); stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății și pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

„Proiectele de lege au fost aprobate de Guvern și vor urma procedura angajării răspunderii în fața Parlamentului”, se arată în comunicat.

Ședința de la Palatul Victoria a început cu o întârziere de două ore, scrie HotNews.ro, iar la începutul reuniunii a fost scos de pe ordinea de zi proiectul care se referea la reforma administrației. Acest proiect a stârnit numeroase discuții în spațiul public, mai ales nemulțumirea primarilor.

„Pe ordinea de zi au fost cinci din cele şase pachete pe care ni le-am propus să le adoptăm prin procedura de asumare a răspunderii. Cel de-al șaselea, pachetul pentru administrație publică, urmează să fie discutat duminică, când, foarte probabil, vom avea o nouă ședință de guvern, în așa fel încât să urmeze și acest domeniu procedura de asumare a răspunderii pentru ca, la finalul săptămânii viitoare, toate cele șase pachete să poată fi adoptate”, a anunțat după ședință premierul Ilie Bolojan într-un briefing de presă.

Vârsta de pensionare a magistraților va crește treptat

„În primul rând, a fost discutată componenta legată de pensiile magistraților; a doua componentă discutată a fost pachetul pe sănătate; cea de a treia componentă - companiile de stat; a patra componentă - autoritățile autofinanțate: ASF, ANCOM, ANRE; și cea de a cincea - componenta de fiscalitate/insolvență. Toate aceste componente sunt absolut necesare pentru a pune în practică politici publice care să facă să avem un stat mai sănătos, un stat eficient, un stat care respectă munca”, a spus Bolojan.

Prim-ministrul a vorbit despre proiectul privind pensiile magistraților, apreciind că documentul adoptat vineri „rezolvă două dintre cele trei probleme majore care țin de partea de eficiență și de echitate a acestui domeniu, respectând independența justiției, fiind conștienți de importanța magistraturii într-un stat”.

Ca primă problemă identificată și rezolvată prin proiectul adoptat, Bolojan a indicat pensionarea prematură a magistraților. „Atunci când ai 48-49 de ani, când ai maturitate profesională, poți să asiguri pentru mulți ani înainte servicii publice pentru cetățenii țării noastre. Și, practic, acest proiect prelungește vârsta de pensionare la vârsta standard, deci până la 65 de ani, și acordă o perioadă tranzitorie, în așa fel încât vârsta de pensionare să crească treptat în următorii 10 ani, așa cum este propus în acest pachet”, a spus el.

Cea de-a doua problemă rezolvată este valoarea pensiei în magistratură. „Am avut o situație anormală, care nu se regăsește nicăieri în sistemul de pensii general, nici în România, nici în alte țări europene, și anume ca valoarea pensiei să fie egală cu ultimul salariu în plată. Astăzi, valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, deci 24.000 - 25.000 de lei, o pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550 - 600 de euro care este în România. În formula propusă de lege, pensia în magistratură nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce, oricum, este cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din România, dar este una mult mai echitabilă și mai apropiată de realitate”, a spus Bolojan.

Cea de-a treia problemă, despre care premierul a spus că nu este rezolvată de pachetul adoptat vineri, dar care trebuie clarificată „cât mai repede posibil”, este sistemul de salarizare, care ar trebui să fie unul clar. „Pe actualul sistem de salarizare interpretabil, am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați legate de salarii și de diferite aspecte care țin de discriminare, inechități, calcule procentuale, s-a ajuns în situația ca statul român să plătească peste 2 miliarde de euro diferențe salariale suplimentare. Și mai sunt, încă, cam tot atâtea sume care trebuie achitate în perioada următoare. E nevoie de un sistem de salarizare predictibil, care să nu afecteze salariile magistraților, dar care să nu mai permită o atare situație în care ai procese în cascadă, care fac impredictibilă partea de bugetare pe componenta de magistratură”, a spus Bolojan.

Reguli noi în sănătate

În același briefing au luat cuvântul și Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, care a vorbit despre pachetul pentru sănătate, spunând că acesta „reașază multe componente importante din sistemul de sănătate”, ca de pildă „reorientarea pacienților de la spitalizare continuă către medicina primară și ambulatoriile de specialitate”. „O altă modificare este regândirea indicatorilor de performanță pentru managerii de spitale și criteriile de ocupare a funcțiilor de șefi de secție, care nu vor mai fi numiți direct de către universități, ci vor ocupa funcția prin concurs”, a mai spus el, conform HotNews.ro. Ministrul a subliniat, însă, că „este absolut necesar ca șeful secției să fie cadru didactic” și că „nu se pune problema de a separa rolul universităților de spitale”.

„Pentru ambulatoriile de specialitate ne dorim creșterea programului de lucru acolo unde se poate, circa 60% dintre ele. Nu pentru toate specialitățile, ci pentru cele pentru care există adresabilitate”, a spus ministrul sănătății, între altele.

În aceeași întâlnire, a luat cuvântul și secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, care a vorbit despre proiectul privind guvernanța corporativă, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a spus, între altele, că 3,7 miliarde este impactul pachetului fiscal adoptat vineri, iar cel al celorlalte pachete este de 6,9 miliarde de lei, și șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurca, cel care a spus că reforma reduce din inechități și reduce efortul făcut de populație și companii. „Până la finalul lui octombrie, conducerile ASF, ANRE și ANCOM vor trebui să vină la Parlament cu propuneri de reducere a organigramei de 10% pentru posturile de specialitate și 30% pentru posturile-suport”, a spus Jurca.

Niciunul dintre cei enumerați nu a acceptat întrebări din partea jurnaliștilor.

Cele cinci proiecte adoptate vineri de Guvern vor fi trimise către Parlament în cursul serii de vineri, iar – potrivit lui Bolojan - sâmbătă va fi stabilită o agendă pentru depunerea de amendamente (foarte probabil până la începutul săptămânii viitoare), după care va urma susținerea efectivă a proiectelor în Parlament.

Vezi mai jos declarațiile integrale!