URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
23 Februarie 2022, 10:50

Nufăr salvat: Cum au reuşit cercetătorii Universităţii din Oradea să "resusciteze" floarea-simbol a Bihorului (FOTO)

Nufăr salvat: Cum au reuşit cercetătorii Universităţii din Oradea să 'resusciteze' floarea-simbol a Bihorului (FOTO) "EMIGRAT" ÎN ORADEA. Bazinul din campusul central al Universităţii din Oradea, care până nu de mult avea doar rol peisagistic, a fost reabilitat şi amenajat aşa încât să devină noua casă a nufărului termal. Planta originară din Băile 1 Mai s-a adaptat bine aici şi se înmulţeşte de la an la an (foto: AQUARES)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Simbol al Bihorului, nufărul termal a înflorit mii de ani în Rezervaţia Pârâul Peţa din Băile 1 Mai, din apropierea Băilor Felix, până când "inima" acestei arii protejate, lacul Ochiul Mare, a ajuns o victimă a consumului iraţional şi a furtului de apă geotermală din cele două staţiuni vecine Oradiei.

Nufărul, melcul termal şi peştele roşioara lui Racoviţă erau relicte glaciare, adică vieţuiau doar aici, încă de pe vremea epocii de gheaţă. În iarna anului 2011, izvorul subteran care alimenta lacul a început să sece şi, în timp ce autorităţile îşi pasau unele altora responsabilitatea, corpul de apă a dispărut picătură cu picătură, iar odată cu el şi cele trei specii endemice.

Cercetătorii Universităţii din Oradea au reuşit, însă, să "resusciteze" gingaşa floare şi, în cadrul unui proiect european, au creat un habitat artificial pentru nufăr.

Nufăr în eprubetă

Biologul Cristian Blidar, şef de lucrări la Facultatea de Informatică şi Ştiinţe a Universităţii din OradeaBiologul Cristian Blidar (foto), şef de lucrări la Facultatea de Informatică şi Ştiinţe a Universităţii din Oradea, şi-a dedicat o mare parte din activitatea ultimului deceniu cercetării nufărului termal (cu denumirea ştiinţifică Nymphaea lotus var. thermalis). În 2014, alături de o masterandă, Ioana Maria Tripon, a reuşit ceea ce nimeni nu mai făcuse până atunci: cultivarea in vitro a acestei plante rare, ocrotite de lege.

Rezervaţia era deja în moarte clinică, având nivelul apei termale tot mai scăzut. Pentru că bănuiau că sfârşitul ariei protejate este aproape, într-o cercetare demarată pe cont propriu, Blidar şi Tripon au cules fructele de la cinci flori din lac, au selectat cu atenţie seminţele şi le-au crescut în eprubete, cu concentraţii de hormoni vegetali. Fertilizarea in vitro a fost un succes, pentru că toate seminţele crescute în acest mediu controlat s-au dezvoltat.  

Experiment întrerupt

Un an mai târziu, Blidar a dus experimentul pentru salvarea nufărului mai departe şi a pus câteva dintre plantele crescute în laborator într-un bazin cu apă termală din parcul central al staţiunii Băile Felix. "Atunci am dobândit know how-ul pentru crearea unui habitat artificial, necesar nufărului", spune cercetătorul.

Florile au supravieţuit doar până iarna, deoarece bazinul nu a mai fost alimentat cu apă termală. "Nufărul este o plantă termofilă, are nevoie de o temperatură de circa 30 de grade Celsius, dar rezistă până la 38 de grade. În schimb, nu supravieţuieşte în ape mai reci", zice Blidar.

Cercetătorul n-a putut să continue nici cultivarea in vitro a florilor, deoarece procedura este costisitoare, iar Universitatea n-a avut banii necesari. "Am căutat soluţii de finanţare şi aşa am ajuns să facem un proiect european împreună cu asociaţia Zona Metropolitană Oradea şi cu parteneri din Ungaria", explică biologul.

Ape la analize

În 2018, Universitatea, ZMO, asociaţia Aqua Crisius (care a deţinut, până în acel an, custodia rezervaţiei) şi Institutul de Cercetare Nucleară al Academiei de Ştiinţe din Debreţin (Ungaria) au lansat proiectul "Conservarea şi protecţia ecosistemelor ameninţate de lipsa apei termale şi apei dulci în zona transfrontalieră" (acronim AQUARES), finanţat în programul Interreg România - Ungaria, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională. Bugetul total a fost de 1,3 milioane de euro, din care Universităţii orădene i-au revenit 458.850 euro.

Banii au fost folosiţi pentru dotarea cu diverse echipamente a unui laborator de biologie din Universitate, unde Blidar şi alte patru colege au făcut un amplu studiu chimic pe ape termale. Luni de zile, au prelevat periodic probe de apă din 18 puncte din Oradea, Felix şi 1 Mai, ca să identifice parametrii chimici apropiaţi de habitatul natural al nufărului. "Pentru că nivelul apei în rezervaţia naturală de la Băile 1 Mai a scăzut foarte mult şi a făcut imposibilă habitarea nufărului termal, am căutat o sursă de apă care să asigure dezvoltarea spontană a speciei", explică biologul.

În acelaşi timp, partenerii maghiari au făcut studii pe apa geotermală din ţara lor, ca să afle vechimea şi originea ei.

Descoperire... spontană

La finalul analizelor, cercetătorii orădeni au concluzionat că o apă termală potrivită pentru nufărul termal este şi cea care asigură încălzirea în Universitate. Au reabilitat, în consecinţă, un bazin cu rol peisagistic din centrul campusului studenţesc şi au trasat reţelele necesare, ca să-l umple cu apă geotermală uzată, adică cea care deja a încălzit sălile de curs.

"Este o apă potrivită, sub aspect chimic şi al temperaturii. Iarna, când apa geotermală este folosită şi la încălzire în Universitate, este chiar mai caldă decât vara, când se foloseşte doar ca apă de consum. Chiar şi aşa, are peste 30 de grade Celsius", spune Blidar.

Primele tulpini de nuferi le-au pus în bazinul din campus în mai 2020, fiind relocate de pe pârâul Peţa, unde cercetătorii le-au găsit după ce au luat la pas cursul de apă. "Am mers pe Peţa în jos, de la izvor până la vărsarea în Crişul Repede, şi am găsit o zonă unde se deversează apă geotermală folosită la încălzire şi unde cresc, spontan, nuferi termali", zice biologul. Acest habitat natural este la rândul său foarte fragil: dacă apa termală n-ar mai fi deversată, plantele ar dispărea şi de-aici.

"Un succes"

În vara aceluiaşi an, nuferii au înflorit şi au făcut şi fructe, semn că habitatul artificial din Universitate este potrivit lor. Plantele au iernat cu succes şi s-au înmulţit, frunzele lor mari şi verzi acoperind o mare parte din apa bazinului. "Este o relocare de succes", spune încrezător Blidar, care se aşteaptă ca anul acesta în campus să înflorească mult mai mulţi nuferi. "Dacă te uiţi pe fundul apei, pare că este un covor de gazon, aşa de verde este", zice biologul, bucuros că poate supraveghea zilnic, de la locul de muncă, floarea atât de preţioasă.

Blidar are de gând să continue studiile asupra apei termale din Bihor, mai cu seamă că informaţiile adunate în urma analizelor făcute pe probele de apă reprezintă o importantă bază de date. "Acum avem echipamente la care înainte doar visam, care ne vor ajuta foarte mult în cercetări. Fără fonduri europene, nu le-am fi putut cumpăra niciodată", spune el. Cea mai mare satisfacţie este însă că, atunci când nimeni nu se mai preocupa de soarta nufărului termal, el şi echipa sa au reuşit "imposibilul": să-l salveze de la dispariţie.


DEZASTRU ECOLOGIC
A fost cândva o rezervaţie

Nufărul termal a fost pentru prima oară menţionat ştiinţific în 1802, de botanistul maghiar Pál Kitaibel, a fost descris ca specie de biologul János Tuzson în 1907 şi a fost declarat monument al naturii de către Academia Română în anul 1931. Un an mai târziu, Ochiul Mare şi alte lacuri termale din Băile 1 Mai au fost declarate arie protejată, iar în anul 2000 au primit denumirea de Rezervaţia Naturală Pârâul Peţa.

Declinul rezervaţiei a început în decembrie 2011, când temperatura apei a scăzut brusc la 4 grade, semn că izvorul sublacustru nu mai avea debit. Două luni mai târziu, lacul a îngheţat, pentru ca apoi, în timpul verii, să sece complet. Pentru cele trei specii endemice, a însemnat sfârşitul vieţii în acest habitat în care au crescut vreme de mii de ani.

Ani la rând, muzeografi, biologi şi specialişti în geotermalism au cerut autorităţilor să ia măsuri, arătând că secarea izvorului este un indicator că zăcământul de apă geotermală de sub staţiunile Băile Felix şi Băile 1 Mai este în declin, iar de vină este consumul prea mare de apă şi exploatarea nelegală. Specialiştii s-au arătat convinşi că în cele două staţiuni există numeroase foraje de apă geotermală, unde consumul nici măcar nu este înregistrat. Autorităţile au găsit 8 asemenea foraje, au ordonat blindarea lor, dar fără să ia măsuri şi faţă de proprietari.

Mai grav este că cercetările asupra zăcământului au încetat şi nimeni nu mai ştie câtă apă este în subteran şi dacă nu cumva bihorenii de azi vor fi martorii dispariţiei staţiunilor Băile Felix şi Băile 1 Mai...

(Articol publicat în cadrul proiectului EU Cohesion Funds Impact on People's Lives)

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
2 Comentarii
o munca salvatoare - felicitari celor implicati
felicitari cercetatorilor de la Univ Oradea, macar asa mai apar in presa si oameni care muncesc acolo, nu doar scandaluri cu plagiatele sau profesori care iau mita si nu-si tin orele.
Postat 23 Februarie 2022, 18:00 de roger
Nuferii din Crisul Repede
Sunt douã locuri in râul nostru, unul, în aval de Podul Decebal pe partea stângã, in ramura moarta a Crisului, si altul pe dreapta, la 5 metri inaintea scheletului metallic al debarcaderului care functioneaza vára, an de an in fiecare primavara ies de sub ape nuferi, flori de care nimeni nu se ocupa sii pe nimeni din universitate nu intereseaza !!!!! In opinie mea si cred ca a multira asta este o ciudatenie, cum de aceasta planta supraviezuieste in apele reci pentru cs in perioada calda sa ne inca te privirile. Cred ca ar merita sa fie protejste inainte de a disparea !!
Postat 23 Februarie 2022, 12:43 de iahim
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6085 RON
  • 1 EUR = 4.973 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON