Muzeul Ţării Crişurilor se consideră ţap ispăşitor în problema rezervaţiei termale din Băile 1 Mai

Pe fondul dezastrului ecologic produs în rezervaţia din Băile 1 Mai în decembrie 2012, când lacul cu nuferi termali a secat, custodele ariei naturale, Muzeul Ţării Crişurilor, a transmis joi o scrisoare deschisă menită să se disculpe în faţa acuzaţiilor ce i se aduc, conform cărora instituţia ar fi responsabilă de periclitarea zonei ocrotite şi a speciilor protejate de aici.

Specificând că instituţia muzeală a oferit soluţii pentru salvarea rezervaţiei de la dispariţie, dar care "să nu transforme aria naturală protejată într-una artificială", custodele trage un serios semnal de alarmă şi vizavi de existenţa, pe viitor, a Băilor. "Dacă se continuă exploatarea apei geotermale în acest ritm, după dispariţia lacului termal următorul afectat va fi zăcământul de mică adâncime din Băile 1 Mai şi Felix, cu consecinţe dezastruoase asupra celor două staţiuni balneoclimaterice", avertizează muzeografii.

Specialiştii Muzeului consideră în continuare că adevăratul motiv al secării izvoarelor termale ce alimentează lacul Ochiul Mare din Băile 1 Mai, unde cresc nuferii, este exploatarea iraţională a zăcământului de apă geo din perimetrul celor două staţiuni, Felix şi 1 Mai.

Afirmaţia se bazează, după cum se arată şi în scrisoarea deschisă dată joi publicităţii, pe opiniile unor specialişti cu vechime în domeniu, "geologi şi hidrologi care au activat decenii în acest sector" şi care au concluzionat la unison că "apa geotermală se exploatează în Oradea şi Sânmartin mult peste puterea de refacere naturală a zăcământului". Aceasta ar fi cauzat oprirea izvoarelor sublacustre care alimentează Ochiul Mare (principalul lac al rezervaţiei şi de altfel singurul în care cresc, în mediul natural, nuferii termali) iar în 7 decembrie 2012 secarea lacului.

După cum se ştie, Muzeul a alertat atunci autorităţile, acuzând şi existenţa a peste 100 de foraje ilegale ce secătuiesc zăcământul din Băi, însă ancheta dispusă de Prefectură a căpătat o turnură nedorită de custode. Au fost identificate foarte puţine puţuri ilegale, în schimb instituţia a fost scoasă ca principal vinovat pentru dezastrul ecologic, pe motiv că nu ar fi monitorizat în permanenţă starea rezervaţiei, respectiv suprafaţa lacului, nivelul şi temperatura apei şi nu ar fi alertat la timp autorităţile despre scăderea drastică a nivelului apei din Ochiul Mare.

Garda Naţională de Mediu a şi amendat Muzeul, în ianuarie, cu 50.000 lei. Asta "ca răsplată pentru sesizările făcute", spun, cu ironie, cei de la Muzeu.

Amenda a venit după ce prefectul de Bihor, Claudiu Pop, i-a sancţionat verbal pe muzeografi la aproape toate şedinţele avute cu specialiştii din domeniu pentru găsirea unor soluţii de salvarea a ceea ce se mai poate din rezervaţie. Motiv pentru care conducerea Muzeului a decis să protesteze public împotriva a ceea ce consideră un soi de alianţă a autorităţilor care, în loc să caute hoţii de apă geotermală din Felix şi 1 Mai, s-au coalizat împotriva custodelui.