Membrii ATOP rămân fără indemnizații. În Bihor, 15 persoane încasau pentru o ședință aproape 2.200 lei fiecare

La propunerea ministrului Dezvoltării, bihoreanul Cseke Attila, Guvernul a aprobat eliminarea indemnizațiilor pe care consiliile județene din întreaga țară le plăteau membrilor Autorităților Teritoriale de Ordine Publică, organisme pur formale care discutau periodic despre eficiența unor instituții de specialitate, de la Poliție la Jandarmerie. În Bihor, ATOP are 15 membri care erau plătiți cu peste 2.200 lei pentru o simplă participare la o ședință.

Economie de 22 milioane lei

Guvernul a aprobat eliminarea indemnizațiilor membrilor ATOP în ședința de joi, fiind prima măsură propusă de Ministerul Dezvoltării după învestirea Executivului, pentru reducerea costurilor administrative.

Potrivit actului normativ adoptat, cu începere de la 1 august 2025 activitatea desfășurată în ședințele plenare și în comisiile ATOP-urilor va fi neremunerată.

„Reducem costurile serviciilor publice cu aproape 22 de milioane de lei pe an, în total, în România”, a transmis ministrul Cseke Attila, printr-un comunicat de presă.

Informarea precizează că până acum membrii ATOP-urilor primeau de la consiliile județene sau de la Consiliul General al Municipiului București indemnizații de ședință în cuantumuri de 5-10% din indemnizația lunară a președinților CJ sau a primarului general al Capitalei.

Cum toacă banii ATOP-urile

După cum BIHOREANUL a mai arătat la finele lunii trecute, când ministrul Dezvoltării punea în dezbatere proiectul de modificare legislativă, ATOP este un organism cu rol consultativ, cu menirea să asigure buna desfășurare și sporirea eficienței serviciilor Poliției, Pompierilor, Jandarmilor, Poliției locale. Membrii ATOP nu adoptă hotărâri și nu emit decizii, ci doar semnează informări către plenul Consiliului Județean, care nu se dezbat și nici nu se supun vreunui vot.

Membrii ATOP-urilor se întâlnesc în ședințe ordinare trimestrial, deci de patru ori pe an, și în ședințe extraordinare „de câte ori este nevoie”, astfel că prin participarea la aceste ședințe au fost efectuate cheltuieli însemnate de la bugetele locale. „De exemplu, în unele județe, în anul 2024 au avut loc 4 ședințe ordinare de plen, câte una pe trimestru, și 9 ședințe extraordinare”, arăta Ministerul Dezvoltării la finele lunii iunie. Tot Ministerul adăuga că „în unele județe, un membru ATOP primește 3.285 lei net pentru o singură ședință lunară, ceea ce duce la un fond lunar de 50.000 lei și un buget anual de 600.000 lei pentru această structură, pe județ, sume foarte mari în raport cu indicatorii economici ai județului. De asemenea, diferențele între județe sunt semnificative, variind între 400-500 lei și câteva mii de lei, fără un criteriu unitar de stabilire a acestor valori sau a activității depuse de membrii ATOP”.

În Bihor, 15 membri

În Bihor, ATOP are 15 membri, dintre care 6 consilieri județeni (patru de la PNL și câte unul de la PSD și UDMR), trei „reprezentanți ai comunității” (votați tot de Consiliul Județean), unul al Corpului Național al Polițiștilor, plus șefii Inspectoratelor Județene de Poliție, de Jandarmerie și pentru Situații de Urgență, precum și unul al Prefecturii.

Pentru fiecare ședință, aceștia au încasat nivelul minim de indemnizație prevăzută de lege, adică 10% din indemnizația președintelui CJ Bihor, ceea ce înseamnă 2.191 lei/ședință. Un calcul sumar arată că, anual, pentru remunerarea lor la nivelul județului se cheltuiau peste 131.000 lei doar pentru ședințele ordinare (o dată pe trimestru).

De la înființarea ATOP-urilor, în urmă cu două decenii, membrii ATOP Bihor au fost remunerați și cu nivelul maxim permis de lege, de 20% din indemnizația președintelui CJ Bihor, suma fiind înjumătățită doar din 2020, la propunerea titularului de atunci al funcției, Ilie Bolojan. 

Încă înainte de a deveni premier, acesta afirma că „dacă mâine se desființează ATOP nu se va întâmpla absolut nimic” în afara economisirii unor sume important.