URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 02 FEBRUARIE 2023
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Studiu de caz. Centura Beiușului, în valoare de 270 milioane lei, bani buni, europeni, a fost scoasă la licitație acum 16 luni. În iunie 2022 licitația a fost contestată, iar după 7 luni justiția noastră a dat verdictul. Cum lucrarea e din fonduri europene și trebuie terminată la finele anului, hai să facem un calcul cât ne costă prostia umană...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
E sufocarea pe care o simţi în lipsa libertăţii, obrazul ce-ţi arde încă sub palma securistului care ţi-a curmat cuvântul, ruşinea că te-ai născut într-un loc atât de cenuşiu. E despre "vom muri şi vom fi liberi", "dreptate, ochii plânşi cer să te vadă" sau "mai bine golan...". E despre mulţumirile primite de la omul simplu, care a găsit în tine singurul ascultător şi reazem, înfruntând "sistemul". Despre orele de nesomn...
Zic şi eu
Adrian Cris
La fel ca în bancurile cu olteanul care, atunci când nu are ce face, se dezbracă și își păzește hainele, Compania Națională Poșta Română - firmă de stat care, spre deosebire de oltean, are însă multe de făcut ca să iasă din înapoiere - a intentat BIHOREANULUI un proces pentru o serie de articole publicate în primăvară.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Probele medicale ar putea fi trimise cu drona de la Spitalul Județean la laboratorul din Rogerius. Ce părere aveți despre inițiativă?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
La finele anului trecut, Camera Deputaților, în calitatea de cameră decizională, a adoptat o propunere legislativă de modificare a legislației privind acordarea ajutorului public judiciar pentru cetățenii care nu își permit să susțină financiar un proces. Legea este trimisă Președintelui României pentru promulgare, urmând să intre în vigoare în viitorul apropiat. Pe cine ajută ea?
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Indigestia sau dispepsia sunt termeni des utilizaţi de către pacienţi pentru descrierea unor simptome digestive variate, cum sunt durerea abdominală superioară (pusă frecvent în legătură cu consumul unor alimente), pirozis ("arsurile" stomacului), eructaţii (râgâituri), flatulenţă (eliminarea de gaze), balonare sau intoleranţă la unele alimente.
08 Decembrie 2022, 08:01

Lac „secat”: Lacul de acumulare menit să apere Oradea de viituri, atacat de dezvoltatorii imobiliari sub ochii nepăsători ai ABA Crișuri (FOTO / VIDEO)

Lac „secat”: Lacul de acumulare menit să apere Oradea de viituri, atacat de dezvoltatorii imobiliari sub ochii nepăsători ai ABA Crișuri (FOTO / VIDEO) ACUMULARE OCAZIONALĂ. Străbătută de pârâul Adona, acumularea nepermanentă aflată aproape de strada Ciheiului trebuie să preia viiturile venite pe cursul de apă. Dezvoltatorii imobiliari ar vrea, însă, să preia terenurile și par să reușească, imaginile sateliților Google demonstrând că suprafața lacului se micșorează. Cel mai recent, anul acesta, proprietarul terenurilor de pe malul drept a umplut cu pământ o zonă considerabilă din estul barajului (foto: Ovi D. Pop)
Lac „secat”: Lacul de acumulare menit să apere Oradea de viituri, atacat de dezvoltatorii imobiliari sub ochii nepăsători ai ABA Crișuri (FOTO / VIDEO) Foto: Ovi D. Pop
Lac „secat”: Lacul de acumulare menit să apere Oradea de viituri, atacat de dezvoltatorii imobiliari sub ochii nepăsători ai ABA Crișuri (FOTO / VIDEO) Foto: Ovi D. Pop
Lac „secat”: Lacul de acumulare menit să apere Oradea de viituri, atacat de dezvoltatorii imobiliari sub ochii nepăsători ai ABA Crișuri (FOTO / VIDEO) Foto: Ovi D. Pop
Lac „secat”: Lacul de acumulare menit să apere Oradea de viituri, atacat de dezvoltatorii imobiliari sub ochii nepăsători ai ABA Crișuri (FOTO / VIDEO) Foto: Ovi D. Pop
Lac „secat”: Lacul de acumulare menit să apere Oradea de viituri, atacat de dezvoltatorii imobiliari sub ochii nepăsători ai ABA Crișuri (FOTO / VIDEO) Foto: Ovi D. Pop
Lac „secat”: Lacul de acumulare menit să apere Oradea de viituri, atacat de dezvoltatorii imobiliari sub ochii nepăsători ai ABA Crișuri (FOTO / VIDEO) Sursa: Google Maps
Lac „secat”: Lacul de acumulare menit să apere Oradea de viituri, atacat de dezvoltatorii imobiliari sub ochii nepăsători ai ABA Crișuri (FOTO / VIDEO) Sursa: Google Maps
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Cu şantiere rezidenţiale răsfirate în tot oraşul, Oradea este magnet pentru dezvoltatorii imobiliari: orice petec de pământ disponibil într-o zonă valoroasă este rapid proiectat cu o construcţie. Pradă acestei dezvoltări cad şi terenurile pe care statul ar trebui să le protejeze pentru a ţine oraşul în siguranţă. 

Cel mai mare lac de acumulare din Oradea, menit să atenueze viiturile care ar veni dinspre sud, se face tot mai mic, pentru că este într-una dintre cele mai scumpe zone rezidenţiale din oraş, iar cei care ar trebui să-l întreţină, angajaţii Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, se fac că nu văd.

În clasă cu Leşu

Oradea are cinci lacuri menite să colecteze apa din râuri sau pârâuri, înainte de a se revărsa. Cea mai mare este acumularea nepermanentă Adona, întinsă pe 40 de hectare, care poate înmagazina până la 2 milioane metri cubi de apă dacă pârâul cu acelaşi nume ar veni învolburat dinspre Sânmartin. În mod obişnuit, lacul e "albastru" doar pe hărţi, în realitate fiind un teren viran străbătut de pârâu, aflat la un nivel mult mai jos decât terenurile din jur. Astfel, ar colecta apa, înainte să "spele" Oradea. 

Tocmai pentru că pârâul şi acumularea sunt importante în prevenirea inundaţiilor, în 2011, ABA Crişuri a atras fonduri UE de 18 milioane lei pentru consolidarea barajului construit în 1977 la capătul lacului Adona şi întubarea tronsonului pârâului pe teritoriul municipiului.

Conform planului de riscuri la inundaţii, lacul şi barajul Adona sunt în clasa 2 de importanţă, la egalitate cu Leşu, aşadar amenajarea hidrotehnică este esenţială pentru securitatea Oradiei, chiar dacă orădenii ar putea spune că n-au fost martorii vreunei viituri de pe Adona. Poate tocmai existenţa acumulării nepermanente i-a ferit...

Teren preţios

Barajul şi lacul se află în apropierea străzii Ciheiului şi de puţin timp au în aval un parc amenajat de Primărie. Zona este în plină dezvoltare, la limita cartierului Grigorescu, una dintre cele mai scumpe zone rezidenţiale din oraş, unde preţul terenului trece de 100 euro/mp, iar casele se vând cu peste 1.500 euro/mp. De asemenea, pe partea estică a lacului există mai multe hale industriale, iar terenul gol de 40 de hectare este extrem de atractiv.

Lacul nu e împrejmuit în niciun fel, dar limitele lui sunt trădate de relieful zonei, fiind la o cotă mult mai joasă decât restul terenurilor, precum şi de vegetaţia abundentă care îl acoperă. Pe malul drept al Adonei, începând din primăvară, lacul se îngustează văzând cu ochii.

Regimul juridic al acumulărilor nepermanente este unul aparte: terenurile pot fi deţinute de proprietari privaţi, care însă nu le pot folosi după bunul plac, pentru că sunt vizate de Legea Apelor, ce impune o zonă de protecţie "între nivelul normal de retenţie şi cota coronamentului". Mai simplu spus, pentru toată suprafaţa de teren pe care specialiştii în ape o consideră necesară pentru acumularea celor 2 milioane metri cubi de apă, în caz de viitură.

"Inundat" cu pământ

În 2020, terenurile aflate între malul drept al Adonei şi halele din strada Ciheiului aparţineau firmei unui cetăţean italian, Gelai Conf SRL, care a solicitat şi a primit acordul Primăriei pentru un plan urbanistic zonal ce prevedea împărţirea în parcele a suprafeţei totale de 34.000 mp. Trei dintre loturile astfel formate s-au suprapus cu zona inundabilă a lacului şi, conform PUZ-ului, pot fi mobilate cu construcţii doar cu acordul Apelor Române. 

Anul trecut, mai multe parcele, între care şi cele trei, au fost cumpărate de o familie de bihoreni care au şi alte afaceri în zonă. Dumitru Rada-Varga şi soţia sa au un atelier de dezmembrări auto pe strada Ciheiului şi, la puţin timp după ce au cumpărat terenurile de la Gelai Conf, au început să lucreze pe ele. 

Încă din primăvară, pe o intrare cu barieră anume amplasată la capătul estic al barajului, camioane încărcate cu pământ excavat pe şantierele de blocuri din oraş au început să-şi reverse aici încărcătura. Până în toamnă, o suprafaţă uriaşă a fost umplută cu pământ, semn că proprietarii pregătesc terenul pentru viitoare construcţii. Fără ca ABA Crişuri, cea care ar trebui să vegheze asupra integrităţii acumulării, să dea vreun semn că ar fi băgat măcar de seamă că cel mai mare lac de acumulare din Oradea e "inundat" cu pământ.

Sub ochii ABA

Chestionată de BIHOREANUL despre legalitatea acestor lucrări, ABA Crişuri s-a codit să dea un răspuns. După două săptămâni de la solicitare, a transmis lapidar că încă din aprilie a dispus "sistarea depunerii de material de umplutură în cuneta (n.r. - secţiune de curgere) acumulării nepermanente Adona", iar în octombrie a notificat proprietarul că "parcelele în cauză se află în zona de protecţie".

"Pentru cele constatate, instituţia va aplica măsurile legale", a transmis ABA, fără a lămuri ce înseamnă asta, concret. Conform purtătoarei de cuvânt Anca Mihociu, din primăvară, angajaţii ABA fac măsurători pe lac, pentru a stabili cu exactitate limitele zonei protejate şi a stabili cât anume au încălcat proprietarii zona de protecţie. Altfel spus, deşi ştiau că se fac lucrări, aşadar urgenţa era justificată, vreme de luni de zile, specialiştii ABA nu s-au clarificat cât din parcelele soţilor Rada-Varga se suprapun zonei de protecţie a acumulării, timp în care aceştia au continuat să "subţieze" lacul. 

O privire în trecut arată că la fel s-a întâmplat şi pe malul stâng al Adonei, unde tot imaginile din sateliţi trădează că limita lacului s-a mutat tot mai aproape de pârâu, începând din 2004 până în 2012, când au apărut ultimele case aflate la doar câţiva metri de cursul de apă. Nici atunci, aşa cum nu o face nici acum, ABA n-a reuşit să asigure integritatea acumulării, aşa că pe malul stâng casele se întind aproape până la jumătatea barajului. Urmează malul drept...

"Să nu mă ţină aşa"

În timp ce orădenii nici nu ştiu că riscul de viitură asupra oraşului ar putea să crească, proprietarul terenurilor se consideră cel mai păgubit. "Terenul meu este până la vale. Ce lac este acolo? Eu le-am spus celor de la ABA că acolo sunt doar gunoaie, tufăriş... Eu vreau să curăţ zona şi am dus umplutură, ca să fie la nivel", pretinde Dumitru Rada-Varga.

Recunoaşte însă că, atunci când a cumpărat terenurile, a făcut-o cu intenţia de a construi hale industriale şi n-a ştiut că există restricţii de folosinţă a acestora. "Să-mi spună ABA cât pot să folosesc din teren, dar să nu mă ţină aşa", zice bărbatul. 

Că poate până când se vor dumiri slujbaşii apelor unde anume e limita zonei protejate, lacul va fi demult acoperit de construcţii...


ABA-LUX

Bani pentru poftele şefilor

BIHOREANUL a arătat în repetate rânduri că, în loc să vegheze la siguranţa bihorenilor în faţa inundaţiilor, ABA Crişuri, o instituţie aflată de mulţi ani pe mâna UDMR-istului Pásztor Sándor, se preocupă de interesele celor care o conduc. Investiţii uriaşe au fost făcute, de-a lungul anilor, pentru transformarea unor cantoane în pensiuni de lux şi pentru construirea unor cantoane noi, care asigură funcţia de adăpost pentru cantonieri doar pe hârtie, în realitate fiind adevărate vile de protocol. 

canton ABA Crişuri

Cel mai recent exemplu, dezvăluit de BIHOREANUL în vară, este cantonul de pe malul lacului Şişterea (foto), o zonă preferată de relaxare pentru Pásztor, construit de ABA cu 1,5 milioane lei, bani care au ajuns la o firmă de casă a UDMR. 

Revoltător este că, în timp ce găseşte bani pentru asemenea "investiţii", ABA se plânge că nu are buget pentru repunerea în funcţiune a unuia dintre cele mai importante lacuri de acumulare din Bihor, Leşu, dezafectat încă din 2015.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
7 Comentarii
Pasztor cel sarac
Acum se vede de unde are bani Pasztor sa construiasca cartier de case in Episcopia. Dintr-un salar de bugetar, sa ai atatea case, bani, excursii, partaje, as vrea sa ne explice cum o asemenea avere e numai din salar de bugetar.
Postat 08 Decembrie 2022, 14:42 de adi13
asteptam ceva ploi mai importante
De la coborarea de pe pasarela spre Cihei se vede bine zona cu noile case, construite peste umplutura de pamant. Marginea nu e consolitada cu nimic, pamantul ala cand va absorbi multa apa, fara a avea o margine stabila intarita, va dati seama ca e chestiune de timp pana natura si fizica isi intra in atributiuni.
Postat 08 Decembrie 2022, 14:40 de adi13
Mafia din jurul apelor Oradei si nu numai
Pe masura ce activiatea umana disturge din ce in ce mai mult clima, inclusiv in partea noastra de lume, perioadele de seceta vor alterna cu manifestari violente ale vremii, si de aceea e important ca astfel de zone sa ramana ale naturii pt ca altfel ne facem noi singuri rau. Totodata, mafia ABA si mafia oradeana ar fi bine sa aibe grija, pt ca la nivel national deja a cam explodat treaba asta cu mafia din jurul apelor: https://recorder.ro/operatiunea-balastul/
Postat 08 Decembrie 2022, 12:47 de Szaby_Oradea
Intreb si eu…
O fi dand ABA autorizatii de constructii? Despre ce naiba vorbim? O fi aia smecheri ca ciupesc din acumulare cu acordul celor “ciupiti”, dar sa construiesti ceva ceri autorizatie primariei, primaria Oradea, nu Les. Ca se da autorizatie de constructie bloc si in fundu curtii (Unirii nr.12 cu intrare prin gangul de langa Coffe Roasters), ignorand orice logica daramite legislatie, e mai mult decat evident. Dar ce mai e de zis, si sa te muti acolo ca cica e o zona valoroasa, spune multe despre “oradean”…
Postat 08 Decembrie 2022, 12:32 de CT
mafia imobiliara Oradea
mafia imobiliara Oradea este patronata de bugetarii din PMO in frunte cu institutia arhitectului sef. Construiri haotice doar pe pesches si dupa rechiziotionarea de imobile din vecinatate ca se "trezesc" fara locuri de parcare(vezi marea mizerie McDonalds de pe St. cel Mare) In zona acumularii din articol intrebarea e cum au eliberat autorizatii de construire cand zona e protejata? iN CAZ DE INUNDARE TOT PMO O SA SALVEZE propitarii DE LA DEZASTRU, ADICA TOT DIN BUGET, ADICA TOT DIN TAXELE SI IMPOZITELE AMARASTENILOR? Daca cunosti pe cine trebuie atunci poti construi ce vrei. Cat despre Pasztor... stie cineva cate imobile are pe persoana fizica aiurea prin judet la tat felul de balti?
Postat 08 Decembrie 2022, 11:05 de scortosul
Spaga
Si va mai mirati de unde are Pasztor o avere mai mare de 100 de ori totalul salariilor de la ABA
Postat 08 Decembrie 2022, 10:37 de Petre93
Inundatii
Sa vezi tu inundatii in "cea mai scumpa zone rezidenţiala din oraş". La prima viitura mai serioasa o sa plece tot cartierul la plimbare... ca doar romanul nu o sa invete doar asa...
Postat 08 Decembrie 2022, 10:23 de cristianteofil
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5152 RON
  • 1 EUR = 4.9148 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON