Indigestia sau dispepsia sunt termeni des utilizaţi de către pacienţi pentru descrierea unor simptome digestive variate, cum sunt durerea abdominală superioară (pusă frecvent în legătură cu consumul unor alimente), pirozis („arsurile” stomacului), eructaţii (râgâituri), flatulenţă (eliminarea de gaze), balonare, sau intoleranţă la unele alimente.
Este utilă determinarea localizării şi a duratei disconfortului, intervalul de timp la care acesta apare după ingestia alimentelor şi posibila relaţie cu ingestia unor alimente specifice (cum ar fi laptele, produsele lactate, sau alimentele grase), sau unele medicamente şi apariţia simptomelor.
Indigestia poate apărea în asociere cu alte boli digestive sau generale, dar, cel mai frecvent nu se poate stabili o cauză clară, fapt ce a dus la apariţia mai multor termeni ce descriu această stare morbidă. Astfel, termenul de dispepsie non-ulceroasă se utilizează cel mai des pentru descrierea simptomelor de ulcer, fără a se găsi ulcerul, termenul de dispepsie flatulentă se utilizează când eructaţiile, flatulenţa, balonările şi saţietatea precoce sunt principalele simptome, sau dispepsia funcţională când nu se poate găsi nici o explicaţie pentru indigestie.
Pirozisul este o senzaţie de „arsură” situată în „coşul” pieptului (substernal) sau la stomac (epigastru), cu iradiere spre gât şi, mai rar, spre spate. Pirozisul apare ocazional şi la persoanele sănătoase, după o masă abundentă, ingestie de citrice, unele medicamente (aspirina), sau alcool, dar de fiecare dată se ameliorează după administrarea de antiacide. Poate fi frecvent asociat cu refluxul gastro-esofagian, când există eructaţii urmate de apariţia în gură a unui lichid care poate fi sărat, acru (conţinutul gastric), sau amar, verde sau galben (bila, adică aşa-zisa „fiere”).
Eructaţiile pot deveni cronice, repetitive şi sunt consecinţa aerofagiei (înghiţirea de aer) şi nu a producţiei excesive de gaze în stomac sau intestin. Un anumit grad de aerofagie există şi la persoanele normale, dar unii în- ghit excesiv aer din cauza anxietăţii cronice, a alimentării rapide, a consumului excesiv de băuturi carbo-gazoase (mai ales dacă se utilizează şi paiul) şi gumă de mestecat, a fumatului şi a lucrărilor dentare necorespunzătoare.
Flatulenţa şi balonarea nu mai sunt considerate o consecinţă a surplusului de gaze din intestin (măsurătorile efectuate la aceşti pacienţi au arătat un volum normal de gaz intestinal), actualmente considerându-se că tulburările motilităţii intestinale ar fi responsabile de aceste acuze. Producţia crescută de gaze intestinale apare după consum de alimente grase, cereale şi legume care conţin substanţe nedigerabile (cel mai cunoscut exemplu fiind stahioza şi rafinoza din fasole, dar şi fructoza, care se găseşte în fructe, ceapă, sparanghel, făină, sau sorbitolul, utilizat ca îndulcitor în guma de mestecat fără zahăr, în bomboanele diete- tice sau în unele medicamente).
ATENŢIE!
Există unele afecţiuni extraintestinale care pot duce la indigestie, ca de exemplu insuficienţa cardiacă congestivă, tuberculoza pulmonară, sau cancere. Unele medicamente pot cauza indigestie, prin creşterea acidităţii (aspirina, antiinflamatoarele nesteroidiene utilizate larg în afecţiunile reumatice, sau glucocorticoizii).
REŢINEŢI!
Indigestia reprezintă o problemă diagnostică dificilă din cauza naturii ei nespecifice, fapt ce impune prezentarea la medic atunci când aceste simptome sunt frecvente şi apar fără o cauzalitate certă, acesta fiind singurul care poate soluţioma problema, prin colaborare cu alţi specialişti.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.