URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 24 IANUARIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Dacă până acum câteva luni marea problemă a orădenilor era dacă noul stadion trebuie să aibă 25.000 de locuri sau mai puţine, acum se pune problema dacă vom mai avea un nou stadion. Şi asta nu neapărat pentru că mulţi miniştri de la Bucureşti se întreabă la ce ne trebuie stadion pe foametea asta, din moment ce n-avem echipă de fotbal...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Pentru cei care sperau asta, o veste tristă: PSD-ul nu este un partid pe cale de dispariţie. Dimpotrivă, e asemenea lui Iliescu, un bătrân care se încăpăţânează să rămână verde (a se citi roşu). Are electoratul său solid, format din nostalgicii, socialiştii, comuniştii şi stângiştii de stil nou, din pomanagiii şi dependenţii de ajutoarele sociale, din sudiştii şi tuciuriii patriei, uşor de cumpărat cu mărunţiş, din bugetari şi lefegii plantaţi şi lăsaţi să sporească şi să rodească prin pleiada de instituţii publice susţinute din greu de pălmaşii şi "liberalii" naţiei...
Zic şi eu
Adrian Cris
De ani de zile, tot felul de lideri sindicali, "dascăli" şi politicieni (aceştia, nota bene, doar când se află în opoziţie) repetă ca pe o mantră că marea problemă a învăţământului românesc este "subfinanţarea" (la fel sunt prezentate lucrurile şi în ce priveşte sistemul sanitar) şi că n-o să avem o societate educată până când guvernele nu vor aloca 6% din PIB acestui sector. 
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Controversele din ultima vreme pe tema virusului, a pandemiei şi a vaccinului au scos în evidenţă diferenţe între oameni într-un mod mai de speriat decât vremea primelor alegeri libere de după 1989. Cei care au traversat acea perioadă ca adulţi îşi amintesc cu siguranţă cât de adânc intrase zâzania între prieteni, vecini şi rude pe tema politicii. Politica era un subiect nou şi savuros, o preocupare interzisă mulţi ani, şi reuşise să trezească în foarte mulţi oameni pasiuni nebănuite.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre noul vaccin anti-Covid și despre campania de vaccinare gratuită declanșată de autorități?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Potrivit Codului administrativ, ministerele se aprobă de către Parlament, prin acordarea votului de încredere asupra Programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului, în procedura de învestitură. Ministerele se organizează şi funcţionează numai în subordinea Guvernului, potrivit prevederilor Constituţiei și codului administrativ.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Hepatita cronică activă autoimună este o afecţiune caracterizată printr-un proces necrotic şi inflamator continuu cu evoluţie spre ciroză şi insuficienţă hepatică. Leziunile hepatice progresive sunt rezultatul unui atac imunologic asupra celulelor hepatice. Predispoziţia către autoimunitate este în general moştenită în majoritatea cazurilor, iar specificitatea hepatică a acestor leziuni este declanşată de factori chimici sau virali (se cunosc cazuri de hepatită acută virală A sau B, aparent cu evoluţie bună, care evoluează spre hepatită cronică activă autoimună, probabil datorită predispoziţiei genetice).
26 Octombrie 2009, 18:20

Gripa

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Se poate recunoaşte o viroză respiratorie dată de alte tipuri de virusuri decât virusurile gripale după debutul mai lent al bolii, cu dureri şi usturimi în gât, nas înfundat şi dureri de cap. Contagiozitatea mare a gripei este determinată şi de aglomerările urbane, colectivităţile de copii şi adolescenţi.

Transmiterea se face pe cale aeriană, de la omul bolnav la cel sănătos, în mod direct (prin tuse şi strănut) sau indirect (prin obiecte proaspăt contaminate, cum sunt batistele, prosoapele, vesela etc.).

Gripa se manifestă prin simptome respiratorii şi fenomene toxice generale, putând evolua uneori spre forme grave. Sezonul rece favorizează îmbolnăvirile şi epidemiile de gripă (iarna, începutul primăverii), dar boala poate să apară şi în alte anotimpuri.

Boala apare brusc (la 24-48 de ore de la contactul cu omul bolnav), cu febră mare (39-40 gr. Celsius), frisoane, dureri de cap şi musculare, astenie marcată, răguşeală, tuse seacă obositoare (ce poate evolua spre greţuri şi vărsături) şi inapetenţă.

Formele comune de boală se pot trata la domiciliul bolnavului (după consultul dat de medicul de familie!) prin repaus la pat, administrare de medicamente antitermice (ca de ex. paracetamolul), cu evitarea excesului de aspirină (poate favoriza apariţia sindromului Reye).

Formele severe şi complicaţiile (pneumonii, bronhopneumonii etc.) se tratează numai în spital. Există câteva reguli simple de prevenire a gripei şi a celorlalte viroze respiratorii: evitarea aglomerărilor umane, spălarea frecventă a mâinilor, izolarea bolnavului de restul familiei într-o cameră corespunzătoare (luminoasă, aerisită şi încălzită la 24 gr. Celsius) şi utilizarea de şerveţele de unică folosinţă, aerisirea frecventă a încăperilor sau birourilor cu menţinerea unei temperaturi de 18-20 gr. Celsius, menţinerea la domiciliu a copiilor bolnavi şi evitarea vizitelor la bolnavii sau suspecţii de gripă. Despre gripa nouă (porcină), vaccinarea anti-gripală şi sindromul Reye, în numerele viitoare.

Atenţie!

Virusul A determină cele mai severe şi extinse epidemii, care apar brusc, aproape exclusiv în cursul lunilor de iarnă, în emisferele nordică şi sudică, ating un vârf după 2-3 săptămâni şi durează în general 2-3 luni, dispărând de obicei la fel de brusc. Virusul gripal de tip B determină apariţia unor epidemii mai puţin extinse şi se asociază cu forme mai puţin grave de boală decât cele determinate de virusul gripal A. Epidemiile apar de obicei în şcoli şi unităţi militare. Virusul gripal C se asociază doar ocazional cu boala umană, evoluând asimptomatic.

Reţineţi!

Virusurile gripale aparţin familiei Orthomixoviridae, existând 2 genuri, unul care cuprinde virusurile gripale A şi B şi altul care cuprinde virusul gripal C. Epidemiile de gripă de tip A apar teoretic în fiecare an, dar extinderea şi gravitatea bolii este variabilă. Epidemiile localizate apar de obicei la intervale de 1-3 ani, iar pandemiile sau epidemiile globale apar cam o dată la 10-15 ani. Din datele istorice se ştie că au existat pandemii severe de gripă în 1889-1890, 1918-1919 şi 1957 -1958, pandemie moderată în 1968-1969, pandemie uşoară în 1977-1978 şi epidemii uşoare în 1900-1903, 1933-1935 şi 1946-1947.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0148 RON
  • 1 EUR = 4.8738 RON
  • 1 HUF = 0.0136 RON