Fostul ministru Boloș, despre cauzele deficitului bugetar: creșteri de pensii, salarii și investiții nesustenabile. Finanțele au avertizat Guvernul și Președinția, dar degeaba

Fost ministru al Finanțelor și ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene până la instalarea Guvernului Bolojan, propus în ambele funcții de PNL, Marcel Boloș a explicat, într-o lungă postare pe Facebook, că deficitul bugetar uriaș a fost cauzat de majorarea nesustenabilă și concomitentă a pensiilor, salariilor și investițiilor, fără nicio reformă fiscală.

Boloș susține că a Ministerul Finanțelor a „recomandat” să nu se majoreze aceste cheltuieli, dar în contextul electoral foștii premieri Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, precum și președintele Klaus Iohannis, au ignorat avertismentul, din motive politice.

În schimb, Boloș nu a explicat de ce nu a spus public aceste lucruri când era la conducerea Ministerului Finanțelor, ci o face abia acum, când nu face parte și din Guvernul Bolojan.

„A tăcea nu este o soluție”

După predarea conducerii Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș a postat pe Facebook o lungă explicație privind creșterea deficitului bugetar până la nivelul actual de 9,3% afirmând că acest lucru s-a întâmplat din cauza deciziilor politice pentru majorarea pensiilor și salariilor fără asigurarea resurselor pentru acoperirea cheltuielilor.

Într-o explicație intitulată „Cum a pornit Guvernul în 2024 cu un deficit de 5% și a ajuns la 8,7% - Ce a făcut Ministerul Finanțelor în tot acest timp”, Boloș spune că a făcut „tot ce ține de mine pentru ca lucrurile esențiale să nu se blocheze, să nu se degradeze în tăcere sau să fie împinse în derizoriu”.

El arată, însă, că în perioada în care a făcut parte din guvernele Ciucă și Ciolacu a învățat că „a tăcea și rezolva problemele nu este o soluție”, deoarece „riști ca alții, cunoscători sau mai puțin cunoscători, să-ți pună în cârcă, fie și parțial, responsabilitatea unor decizii pe care nu le-ai luat”.

El spune că „nu pot încheia acest mandat fără să las, în mod limpede, versiunea completă a faptelor”, motiv pentru care relatează „cum s-au petrecut în fapt lucrurile în anul 2024”, când „deficitul bugetar a fost în exclusivitate generat de deciziile de creștere a cheltuielilor atât din recalcularea pensiilor, creșterea salariilor, dar și a cheltuielilor cu investițiile, decizii care au fost luate de Coaliția de Guvernare de la acea vreme”, Ministerului Finanțelor revenindu-i doar sarcina de a asigura finanțarea cheltuielilor, „care au fost decise și nebugetate”.

„Nu aveau banii”

Marcel Boloș afirmă că în 2024 statul a pornit cu un buget de venituri și cheltuieli în echilibru, dar „pe parcurs au fost luate decizii politice care au dus la creșterea bruscă și masivă a cheltuielilor: pensii recalculate, salarii majorate, investiții extinse, noi obligații în sănătate”, și „multe dintre aceste decizii nu aveau bani alocați de dinainte”.

Insistând că nu Ministerul Finanțelor a luat deciziile de majorare a cheltuielilor, Boloș spune că, odată luate aceste decizii, i-a revenit responsabilitatea „să se găsească sursele de finanțare, să nu întârzie plățile, să nu se oprească salariile, pensiile, spitalele, șantierele”. „Ei bine, Ministerul Finanțelor a făcut treaba pe care o avea de făcut. A avertizat în repetate rânduri prim-ministrul, Coaliția, Președinția și alte instituții, iar după ce Guvernul sau Parlamentul au decis noi cheltuieli, a căutat fondurile necesare să le acopere, așa cum îi revine obligația”.

De la 5% la peste 9%: a început cu pensiile

Potrivit fostului ministru, bugetul pe 2025 prevedea un deficit de 5%, care ulterior a ajuns la 8,65% din PIB în termeni cash, respectiv 9,5% ESA, din cauza cheltuielilor nebugetate inițial: mărirea pensiilor, a salariilor și a investițiilor peste nivelul planificat și acoperit financiar.

Boloș spune că „reforma pensiilor”, adică majorarea lor din 1 septembrie 2024, a fost primul „punct de plecare” spre explozia deficitului, impactul bugetar fiind în 2024 de 33 miliarde lei. „Reforma a fost mai mult decât necesară, pentru că a vizat înlăturarea inechităților sociale din sistemul public de pensii și direct nivelul de trai pentru oamenii care au muncit o viață întreagă. Însă sustenabilitatea acestor categorii de cheltuieli dă bătăi de cap serioase din punct de vedere al suportabilității bugetare”, a scris Boloș.

Potrivit lui, „fără a contesta necesitatea acestei reforme”, Ministerul Finanțelor a acordat înainte de adoptarea legii în Parlament un „aviz cu observații”, în care a subliniat că „bugetul asigurărilor sociale nu poate suporta această cheltuială bugetară într-un singur an bugetar datorită impactului bugetar anual de peste 33 miliarde lei, fiind nevoie de eșalonarea acestuia, pentru o perioadă de 5 ani, tocmai pentru a nu se crea dezechilibre macroenonomice”.

De asemenea, Boloș susține că în avizul acordat la aprobarea proiectului de lege Ministerul Finanțelor a precizat că era necesară „implementarea reformei fiscale deodată cu reforma pensiilor generale, așa cum prevede jalonul 207 din PNRR, tocmai pentru a nu se genera dezechilibre macroeconomice pe termen lung”, fapt care nu s-a întâmplat.

A continuat cu salariile bugetarilor

Fostul ministru spune că, apoi, deficitul a fost adâncit și de „creșterile salariale din sectorul public pentru toate categoriile de salariați din sectorul public: profesori, medici, asistenți medicali, magistrați, administrație publică, ordine publică, apărare națională, securitate națională care au fost aprobate de Guvernul României pe fondul grevelor din primăvara anului 2024”, tot fără ca aceste cheltuieli suplimentare să fi fost bugetate, deși impactul asupra bugetului pe anul trecut a fost de peste 19,1 miliarde lei, adică 1,09% din PIB, suma adăugându-se impactului bugetar de peste 30 miliarde lei generat prin legea salarizării unice în sectorul bugetar.

 „Toate aceste măsuri aprobate de Guvernul României prin ordonanțe de urgență au fost inițiate de Ministerul Muncii, iar pentru acestea Ministerul Finanțelor a avut calitatea de avizator”, spune Boloș, susținând că sub conducerea sa acest minister „a recomandat ca măsurile în cauză să nu fie aprobate întrucât nu sunt sustenabile fără implementarea reformei fiscale prevăzute de PNRR, nu sunt cuprinse în bugetul de stat pentru anul 2024 și determină un impact direct asupra deficitului bugetar”.

Au urmat majorări în Sănătate și pentru investiții

Pe de altă parte, fostul ministru afirmă că o altă cauză care a determinat deficitul bugetar imens este „creșterea cheltuielilor destinate sănătății ca urmare a intrării în vigoare a noului contract-cadru aprobat de Guvernul României în luna mai 2023, cu intrare în vigoare de la data de 1 ianuarie 2024”, ceea ce a determinat un impact bugetar suplimentar de peste 12,5 miliarde lei (0,71% din PIB), precum și epuizarea încă din septembrie 2024 a bugetului alocat Sănătății pentru întregul an trecut.

De asemenea, Boloș susține că o ultimă cauză a deficitului a fost și creșterea cheltuielilor pentru cofinanțarea investițiilor decontate din fonduri europene cu 19,1 miliarde lei (1,08% din PIB), și acestea nefiind nebugetate la începutul anului, odată cu aprobarea bugetului de stat pe anul 2024.

„Această creștere a cheltuielilor de capital a fost determinată de faptul că ordonatorii de credite care au implementat investiții au depășit alocările bugetare fără să respecte legea responsabilității fiscal-bugetare. În plus, ordonatorul principal de credite, care nu era Ministerul Finanțelor în acest caz (n.r. – Ministerul Dezvoltării), era obligat să înștiințeze beneficiarii finanțărilor ca la epuizarea bugetelor alocate să stopeze executarea de lucrări. Bugetul a fost alocat pe programe și obiective la începutul anului 2024, însă această depășire a alocărilor bugetare a atras după sine acumularea de arierate de către beneficiarii finanțărilor, astfel că s-a decis achitarea acestor arierate din fondurile alocate de Guvernul României din Fondul de Rezervă Bugetară”.

Deficitul excesiv, din 2019

Fostul ministru a amintit că „toate aceste categorii de măsuri de creștere a cheltuielilor publice în anul 2024 au avut loc în contextul unei proceduri de deficit bugetar excesiv declanșat împotriva României încă din anul 2019 (înainte de începutul crizei pandemice)” și că, fiind vorba despre cheltuieli publice nebugetate, pentru acoperirea lor guvernele au apelat la Fondul de Rezervă bugetară „inclusiv pentru a asigura plata pensiilor, salariilor, dar și a arieratelor rezultate din implementarea investițiilor”, adică a datoriilor către firmele care au executat proiecte.

Într-o sinteză, Boloș a prezentat principalele cheltuieli care au dus la acumularea deficitului de 9,3%:

- Cheltuieli de personal, buget final de 164 miliarde lei în anul 2024, o creștere de 19,1 miliarde față de ce era bugetat initial.

- Cheltuieli cu materiale și servicii, buget final de 93,7 miliarde lei în anul 2024, o creștere de 12,5 miliarde lei față de ce era bugetat initial.

- Cheltuieli cu asistența socială, 223,9 miliarde lei, o creștere de 14,3 miliarde lei față de ce era bugetat.

- Cheltuieli de capital (investiții), 65,3 miliarde lei în anul 2024, o creștere de 18,5 miliarde lei față de ce era bugetat.

„Așadar, totalul cheltuielilor nebugetate pentru anul 2024 a fost de 64,4 miliarde lei, respectiv un impact bugetar suplimentar de 3,69% din PIB față de începutul de an, ceea ce a determinat un deficit bugetar în termeni cash de 8,69% din PIB”, spune fostul ministru.

Boloș a ținut să repete că „Ministerul Finanțelor nu a inițiat acte normative care să genereze cheltuieli suplimentare pentru buget în anul 2024”, actele normative „care au determinat suplimentarea de cheltuieli au fost discutate și agreate în Coaliția de Guvernare și aprobate ulterior de Guvernul României prin ordonanțe de urgență”, iar Finanțele, care au avut rol de avizator, „prin avizele acordate NU a recomandat aprobarea acestor măsuri, subliniind impactul direct asupra deficitului bugetar”, în schimb a trebuit să asigure banii pentru acoperirea cheltuielilor.